Exponatul lunii la Muzeul de Ştiinţele Naturii: un prădător aproape dispărut, a cărui blană era preferată de domnitori
0Exponatul lunii august - Jderul de pădure (Martes martes) - va putea fi văzut la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” din Galaţi până pe 30 septembrie 2016.
În septembrie, exponatul lunii de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi este Jderul de pădure (Martes martes), mamifer ce face parte din ordinul Carnivora, familia Mustelidae şi trăieşte doar în regiunile împădurite de la marginea pădurilor de foioase şi mixte din Europa şi Asia de Nord şi de Vest.
Este un căţărător excelent, care poate vâna cu uşurinţă chiar şi veveriţele cele mai agile. Nu suportă să înoate chiar dacă ştie să facă acest lucru, intră în apă doar dacă este în pericol şi nu are altă soluţie să scape de prădător.
Are obiceiul să îşi facă adăpostul în scorbura unui copac bătrân (molid, brad sau stejar) sau chiar să ocupe cuibul ce a aparţinut unei veveriţe. Hrana sa este formată din mici rozătoare, păsări, insecte şi larve de insecte, stârvuri, broaşte şi reptile, anumite părţi dulci ale plantelor şi fructe de pădure.
Uneori mămâncă arici, şoareci de câmp, peşti, melci, ciocănitori, iepuri şi alte mici mamifere. La rândul său, cade pradă unor animale sălbatice şi păsări de pradă, cum sunt de exemplu: vulpea, lupul, bufniţa şi acvila.
Aceste animale trăiesc mai mult solitar, doar în lunile de vară când este perioada de împerechere ele obişnuiesc să formeze grupuri mici familiare. Speranţa de viaţa la jderul de pădure este de aproximativ 10 ani.
Deşi în prezent este tot mai rar, fiind ameninţat cu dispariţia, jderul era o prezenţă activă în pădurile din Evul Mediu. De altfel, domnitorii şi marii boieri moldoveni şi munteni preferau blăniţele acestui prădător pentru a-şi împodobi piesele vestimentare, jderul nefiind considerat cu nimic mai prejos decât samurul ori nurca.