De ce epidemia de Covid-19 s-a manifestat mult mai agresiv la Galaţi faţă de Brăila. Studiu de caz

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Galaţi şi Brăila, comparaţie pe cazurile de Covid-19 INFOGRAFIE Costel Crângan
Galaţi şi Brăila, comparaţie pe cazurile de Covid-19 INFOGRAFIE Costel Crângan

Până pe 20 aprilie, în vreme ce la Galaţi sunt deja 20 de morţi şi 276 de persoane confirmate, la Brăila (la 12 km distanţă) nu există niciun decedat, iar numărul de cazuri de infectare abia a ajuns la 19. Măsurile de siguranţă luate de autorităţi sunt destul de asemănătoare, totuşi lucrurile au evoluat complet diferit.

Galaţi şi Brăila. Cea mai mare aglomeraţie urbană din România, după Bucureşti. Peste 600.000 de suflete se află în două aşezări situate la doar 12 kilometri distanţă un faţă de cealaltă, deci, cel puţin în teorie, ar fi de aşteptat ca lucrurile să evolueze asemănător. Diferenţele, însă, sunt notabile. Iar cel mai relevant le-a scos la iveală epidemia de Covid-19, care, la data de 20 aprilie, avea efecte complet diferite în cele două oraşe.

La Galaţi lucrurile par cumva scăpate din mână. Sunt deja 20 de morţi, iar numărul de cazuri de îmbolnăvire confirmate oficial (conform comunicatului Grupului de Comunicare strategică din 19 aprilie) a ajuns la 276, dintre care doar 41 s-au vindecat (14%). La Brăila, în schimb, sunt doar 19 oameni infectaţi. Iar 10 s-au vindecat deja (aproape 55%).

Firesc, ne-am întrebat de ce Galaţiul are de 15 ori mai multe cazuri de îmbolnăvire şi de patru ori mai puţine vindecări decât Brăila. Iar răspunsul vine dintr-o zonă cumva previzibilă: ambii parametri statistici sunt o consecinţă a stării sistemului medical din fiecare oraş în parte. 

Şi nu vorbim aici de starea spitalelor, de calificarea personalului medical (unde nu există diferenţe notabile) sau de măsurile luate de autorităţi (care sunt aproape similare), ci ne referim  la gestiunea punctuală a crizei pandemiei. Adică acolo unde decizia greşită chiar şi a unui singur individ, aparent neimportant în funcţionarea angrenajului medical, poate duce lucrurile într-o zonă dramatică.

Teoria întoarcerii diasporei acasă

Cea mai vehiculată teorie din ultimele două luni a fost că boala a fost adusă în cea mai mare parte de românii din diaspora reveniţi în ţară. Dacă este să analizăm cazurile de infectare de la Brăila prin prisma acestei teorii constatăm că ea se verifică.

Marea majoritate a celor infectaţi cu SARS-Cov-2 (adică 14 din 19) fie au revenit de la muncă din străinătate, fie au intrat în contact cu astfel de persoane. Ceilalţi 5 pacienţi au la baza îmbolnăvirii contactul cu persoane din Galaţi deja infectate.

La Galaţi, în schimb, mai puţin de 7% dintre cei îmbolnăviţi de Covid-19 (adică în jur de 20 de persoane, conform datelor pe care am reuşit să le punem cap la cap din anchetele epidemiologice) au venit cu virusul din Spania, Italia sau Anglia ori au fost infectaţi de rudele venite din diaspora. De la Brăila nu a fost „importat” niciun caz de îmbolnăvire, în schimb a funcţionat „de minune” metoda infectării intraspitaliceşti, pe baza unor pacienţi zero cu un istoric foarte controversat.

Sursele „pile” şi „peşcheş” (via Turcia)

Deşi rezultatele anchetelor epidemiologice nu sunt accesibile presei decât într-o mică măsură, din datele transmise oficial în ultimele săptămâni am aflat că sursa primară de infectare a personalului medical şi auxiliar de la patru unităţi medicale – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Spitalul de Pediatrie, Spitalul de Boli Infecţioase şi Serviciul Judeţean de Ambulanţă (în total, peste 50 de persoane îmbolnăvite) a fost o vacanţă de grup, de 5 zile, în Turcia.

Şi nu a fost o excursie oarecare, ci una la care au participat mai ales cadre medicale, dat fiind că a fost organizată de un sindicat sanitar cu sponsorizarea unei firme de medicamente. Un soi de peşcheş subtil, cum ar veni.

Reveniţi în ţară pe 13 martie, cei care au fost în excursie (de la Galaţi au fost 39, de la Brăila doar 3), iar aproape jumătate dintre excursionişti s-au dovedit ulterior infectaţi cu SARS-Cov-2. Cum au luat virusul nu este însă clar. Unii au bănuit că sursa ar putea fi un grup de turişti italieni cu care au fost în hotel. Alţii spun că infectarea s-ar fi produs în momentul în care turiştii au fost duşi să fie trecuţi prin scanere la aeroportul Otopeni. Oficial, nu există nicio concluzie însă.

Cert este că de la aceştia a pătruns molima în spitale, peste tot. Cu o excepţie: la Spitalul Clinic de Urgenţă a mai existat un „pacient zero”, care a dus la infectarea cadrelor sanitare din cinci secţii. Este vorba de mama unui parlamentar gălăţean, care a fost consultată în secţiile respectiv (cu încălcarea protocolului medical şi a carantinei) şi de la care se presupune că s-a răspândit boala. Biata femeie a decedat la scurt timp din cauza complicaţiilor produse de Covid-19 la bolile cronice de care suferea deja.

Sursa „distracţie în pandemie”

La Spitalul Militar din Galaţi (a cincea unitate medicală gălăţeană contaminată) coronavirusul a ajuns pe bază de „distracţie”, mai exact după ce un medic militar de acolo şi-a invitat în vizită nişte colegi medici de la Spitalul Militar Focşani, unde deja exista un focar de Covid-19. Focarul de la Galaţi a fost stins milităreşte şi pe tăcute: şase persoane au fost internate cu boala, restul au intrat în carantină sau izolare, iar spitalul a fost închis temporar pentru dezinfecţie.

Însă cel mai grav focar de la Galaţi a fost înregistrat la un cămin privat de bătrâni (Azilul „Sfântul Ilie”). Acolo, nu mai puţin de 100 de oameni au fost confirmaţi pozitiv, iar 10 dintre pacienţi au decedat. Avem de-a face cu aproape 40% dintre toate cazurile de boală din judeţ şi 50% dintre cazurile de deces.

Interesant este că vina pentru situaţia de la azilul Sfântul Ilie aparţine chiar proprietarului şi şi directoarei centrului. Proprietarul, un bărbat de 61 de ani, a fost într-o excursie în Turcia, de unde s-a întors infectat. La scurt timp, pe fondul unor afecţiuni medicale incurabile, omul a şi decedat. Nu înainte însă de a o infecta şi pe soţia acestuia, adică directoarea azilului. Au urmat, în „lanţ”, angajaţii şi bătrânii asistaţi social (în marea lor majoritatea cu boli extrem de grave).

În două săptămâni s-a ajuns la bilanţul menţionat, care devine cu fiecare zi ce trece din ce în ce mai tragic. Ancheta epidemiologică a relevat deficienţe majore în administrarea azilului Sântul Ilie, iar transmiterea bolii s-a produs mai ales pentru că procedurile de prevenţie nu au fost respectate, iar personalul nu a avut echipament de protecţie adecvat.

Diferenţa de calitate a măsurilor de prevenţie s-a observat cât se poate de clar la câteva zile distanţă, când Covid-19 a fost confirmat şi la un cămin de bătrâni din administrarea Primăriei. În condiţiile în care cele două unităţi sociale au cam acelaşi număr de asistaţi şi de personal, la azilul public au fost infectate numai 10 persoane (circa 3% din numărul total de pacienţi şi de angajaţi, faţă de 92% la cel privat) şi nu a fost înregistrat niciun deces. 

NOTĂ: În numai 48 de ore de la data redactării acestui articol, numărul de morţi de la Galaţi a ajuns la 24, iar numărul de persoane infectate la 287. La Brăila, situaţia este staţionară.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite