Cum eliminăm ego-ul fără să suferim. Tehnicile simple prin care nu mai ne lăsăm pradă furiei, fricii şi ruşinii
0
Nimănui nu-i place suferinţa, de orice natură ar fi ea (mentală, emoţională sau fizică), însă ajungem de multe ori în postura de a suferi din cauza ego-ului. Pentru a-l depăşi nu e nevoie să suferim, aşa cum cred mulţi, ci există căi testate prin care putem face acest lucru fără să simţim durere.
Pentru a depăşi ego-ul este necesar ca mai întâi să îl înţelegem. Specialiştii definesc ego-ul ca o identificare a persoanei cu forma ei fizică sau mai bine zis cu gândurile pe care le are. Există mai multe forme de ego, cel mai nociv fiind cel spiritual, care se manifestă la persoanele care se consideră deasupra celorlalţi pentru că sunt evoluate spiritual.
Ego-ul poate fi şi mental, fiind întâlnit la persoanele care se cred extrem de inteligente, există şi un egou emoţional, care se manifestă la cei care iubesc şi consideră că nu sunt iubiţi suficient de partener sau cei dragi, dar şi un egou fizic, când cei în cauză se consideră superiori celorlalţi pentru că arată bine fizic.
”Toată lumea are un ego mai mare sau mai mic, mai controlat sau mai puţin controlat. Din punct de vedere psihologic, se manifestă trei etape ale ego-ului. Starea de ego copil, starea de ego adult şi starea de ego părinte. Aceste forme ale ego-ului ne influenţează şi ne modelează practic ca oameni”, explică psihologul Stelian Chivu.
Fiecare dintre noi comunică cu exteriorul prin văz, auz, miros, simţul tactil şi gust, iar informaţiile pe care le primim diferă în funcţie de religie, de societatea în care trăim şi de nivelul de educaţie pe care îl avem.
”Informaţia intră în mintea egocentrică prin aceste canale, iar în funcţie de nivelul de conştiinţă al fiecăruia dintre noi, crează structuri psihologice mentale. Astfel, pe de o parte vom avea mintea egocentrică, iar pe de altă parte este conştiinţa unui sistem cuantic multidimensional”, detaliază psihologul Stelian Chivu.
Primul aparat din lume care poate măsura frecvenţa corpului uman
Mintea egococentrică este foarte uşor de recunoscut de către fiecare dintre noi Aceasta este în primul rând logică, deci vorbim de persoane mentale, iar prin ea se manifestă ego-ul. Intră aici instinctul de supravieţuire luptă sau fugi, aprecierile de genul ”este inferior sau este superior”, ”este bogat sau sărac”, ”are mult sau puţin”.
Practic, ego-ul dezvoltă o psihologie a personalităţii, cum se numeşte în termeni de specialitate, şi care are ca principale forme de manifestare individualismul, izolarea, exagerarea şi promovarea doar a intereselor personale. În cazul conştiinţei cuantice, se manifestă multidimensionalitatea, iar de această categorie se ocupă psihologia sinergică.
”Mintea egotică separă, conştiinţa uneşte. Atât este de simplu. Se fac ecograme pentru a se stabili psihologic ce nivel de conştiinţă are un anume individ. De pildă, la psihotici, ego-ul este slab conturat. În schimb, la paranoici, ego-ul se manifestă foarte puternic. Interesant de ştiut este că ego-ul poate fi cumva cuantificat, măsurat. Bruce Taino, de la Universitatea de Stat Cheny, Washington (SUA), a construit primul aparat din lume care poate măsura şi monitoriza frecvenţa corpului uman. În funcţie de frecvenţele înregistrate de aparat, pot fi surprinse stările pe care le traversează corpul uman. Un organism sănătos are între 62 şi 78 de herţi. Acest specialist a făcut şi o diagramă a stărilor de conştiinţă, iar din acestea rezultă clar că mândria, furia, frica, amărăciunea, apatia, vina şi ruşinea sunt generate, susţinute şi amplificate de ego, iar toate aceste stări conduc finalmente la îmbolnăviri”, ţine să precizeze psihologul Stelian Chivu.
Cum depăşim ego-ul
Fiecare dintre noi îşi poate testa însă propriul ego. Când întreprindem o acţiune, este recomandat să ne întrebăm de o facem şi, mai ales, pentru cine o facem. Este indicat, de asemenea, să ne observăm reacţiile şi să ne întrebăm ce aşteptări avem de la ce urmează să se întâmple, cum vrem să fim văzuţi de ceilalţi şi ce vrem să se spună despre noi. Ce rol jucăm, cât de mult contează părerea celorlalţi despre noi, suntem apreciaţi sau nu în comunitatea din care facem parte şi ce fel reacţionăm la critică.
O modalitate simplă prin care ego-ul poate fi diminuat simţitor este voluntariatul, ca şi tot ceea ce ţine de altruism, sporturile în echipă, meditaţii, rugăciune şi actele de caritate. ”Un aspect extrem de important este înţelegerea mentală prin cunoaştere şi autoanaliză. Dacă fac acte de caritate ca să fiu lăudat şi să primesc diplome, atunci este evident vorba de ego şi trebuie să lucrez la el”, punctează psihologul Stelian Chivu.
Trăirea emoţiilor înalte, precum curajul, optimismul, iertarea, înţelegerea, iubirea, recunoştinţa, fericirea şi pacea este o altă linie pe care putem merge pentru a limita ego-ul. ”Ego-ul ne face să suferim şi dacă nu învăţăm din asta, o repetăm până când ceva sau cineva cedează. Putem alege să schimbăm ego-ul prin suferinţă într-un timp mult mai îndelungat sau putem face alegeri conştiente, printr-o autocunoaşterea profundă şi chiar prin iubire. Procesul va dura astfel mult mai puţin şi vom fi scutiţi şi de suferinţă”, conchide psihologul Stelian Chivu.
Se încarcă comentariile...
