Ce orori prezenta publicului celebrul „Freak Show“, circul care distra şi înspăimânta Europa. Spectacolele sale au inspirat celebra serie X-Men
0
Născut în secolul al XVI-lea în Anglia, conceptul de „Freak Show” a fost principala formă de spectacol popular vreme de mai multe secole. În epoca modernă, tot mai multe ţări au interzis acest gen de reprezentaţii, ca fiind degradante pentru fiinţa umană.
Circul ororilor. Sau Freak Show. S-au scris câteva sute de cărţi pe această temă. S-au făcut şi vreo zece filme de succes (unul dintre cele mai recente este „Circul Ororilor - Ucenicul vampirului”), plus o mulţime de alte pelicule de „serie B” sau chiar şi mai jos. S-au făcut o mulţime de benzi de desenate (pentru adulţi) pe subiect, ba chiar şi ceva filme porno.
Deşi controversat, genul a avut mereu succes la public. Seria „X-Men” bunăoară (fie că vorbim de lung-metraje, seriale, desene animate, bezi desenate sau cartonaşe din pachetele de gumă) a avut făcut audienţă şi încasări uriaşe.
Puţină lume ştie însă că, de fapt, toate demersurile artistice amintite mai înainte nu sunt doar rodul imaginaţiei bogate a unor scriitori şi regizori, ci îşi trag seva din pura realitate. Mai exact, sunt inspirate de una dintre cele mai celebre trupe de circ din istorie, „Freak Show”, care acum două-trei secole cutreiera Europa în lung şi în lat, uimind, dar şi înfricoşând spectatorii.
Menajeria de oameni
Din capul locului trebuie să spunem că „Freak Show” nu semăna decât într-o mică măsură cu circul modern. Dacă ar fi să aşezăm alături spectacolele lor şi cele ale renumitei trupe contemporane „Cirque du Soleil”, am descoperi, cu dezamăgire, că abilităţile artistice ale membrilor circului ororilor erau foarte reduse.
De fapt, totul depindea în proporţie de 90% de menajeria de oameni, adică de cele 20-30 de persoane care aveau diformităţi îngrozitoare ale trupului. Faptul că, spre exemplu, femeia cu barbă putea să jongleze cu trei mere era doar un detaliu, căci oamenii se înghesuiau să vadă ciudăţenia şi mai puţin jongleria.
De altfel, după cum consemnează presa europeană a vremii, circul ororilor nu făcea profit doar din spectacolele propriu-zise, ci încasa sume considerabile şi din o taxă de vizitare, cu ghid, a menajeriei de mutanţi.
Imagine din filmul Circul Ororilor (2010). FOTO cinemagia.ro
„Pe atunci nu exista o legislaţie care să protejeze persoanele cu handicap, ba chiar dimpotrivă. Oamenii care se năşteau cu diverse diformităţi erau consideraţi ca fiind atinşi de diavol, aşa că era marginalizaţi, ucişi cu pietre, alungaţi să trăiască în pădure. Cei de la Freak Show erau cumva privilegiaţi, căci erau priviţi doar ca nişte curiozităţi, nu ca nişte creaturi ale necuratului”, analizează contextul istoric profesorul gălăţean Robert Damian.
Erau vânduţi ca sclavi de propriile familii
Cei mai mulţi dintre cei ajunşi ca „exponate” în Circul Ororilor erau vânduţi patronilor circului chiar de către propriile familii. În presa londoneză din secolului al XIX-lea se fac referiri concrete la preţurile practicate pe piaţa de profil, care funcţiona deşi sclavia fusese, cel puţin în teorie, abolită.
„Un copil african atins de maladii care dădeau deformarea oribilă a membrelor era mai scump decât un sclav perfect sănătos. La fel, oamenii cu diverse tumori sau diformităţi bizare. În zilele noastre, o astfel de afacere ar fi considerată trafic de persoane, sclavie şi alte o duzină de infracţiuni care i-ar duce pe proprietarii ei la închisoare pentru foarte mulţi ani. Pe atunci, însă, totul era sursă de distracţie şi de profit”, spune profesorul Robert Damian.
Interesant este că Freak Show şi-a continuat reprezentaţiile chiar şi în secolul al XX-lea, în ciuda faptului că marea majoritate a statelor au adoptat legi care interziceau exploatarea persoanelor cu deficienţe locomotorii sau de intelect. De altfel, în ultimele două decenii chiar au apărut, în special în SUA, mai multe încercări de reluare a acestui gen de spectacole.
Imagine din filmul Circul Ororilor (2010). FOTO cinemagia.ro
endinţa de reînviere a „Freak Show” a avut un moment controversat şi în Europa, în urmă cu numai doi doi ani, la Eurovision 2014, care a fost câştigat de Conchita Wurst, un transsexual cu corp de femeie, dar care a ales să-şi păstreze o barbă stufoasă drept element particular.
Ce oameni ciudaţi prezenta „Freak Show”
Primul personaj deosebit de celebru al cunoscutului spectacol pare să fi fost un fel de cuplu bizar, alcătuit dintr-o bărbat aparent normal, dar din pieptul căreia ieşeau torsul, mâinile şi capul unei alte persoane, de mici dimensiuni, care avea, s-ar părea, propria conştiinţă.
Imagine din filmul Circul Ororilor (2010). FOTO cinemagia.ro
Deşi nu există indicii clare, oamenii de ştiinţă care au analizat câteva schiţe şi gravuri cu fraţii Joannes şi Lazarus Baptista Colleredo au concluzionat că ar fi vorba despre doi gemeni care s-au dezvoltat anormal în uter. Ei aveau în comun aproape toată partea inferioară a corpului, inclusiv rinichii, intestinele şi ficatul. În schimb, fiecare avea inimă, plămâni şi stomac, Lazarus fiind cel care „ieşea” din pieptul fratelui său.
Posibilitatea ca o astfel de mutaţie gravă să dea doi indivizi (creiere) viabili este foarte redusă, dar se pare că fraţii Baptista Colleredo au reuşit să supravieţuiască cel puţin patru decenii.
Mărturiile istorice scrise (există numeroase relatări de presă în ultimele două secole) mai vorbesc, printre multe altele, despre femeia cu patru picioare (circa 1740), omul elefant (1880), băiatul lup (1885), omul şopârlă (1902), sau femeia raţă (mult mai recentă, adică la 1930).
Femeia raţă (1930). FOTO wikipedia
Aceasta din urmă, însă, nu suferea de o boală mutilantă, ca toţi ceilaţi, ci era dintr-un trib african care practica un soi de „înfrumuseţare” a buzelor folosind discuri din ceramică implantate în incinzii făcute încă din primele zile de viaţă. Încă nu se inventaseră implanturile cu silicon, aşadar.
Toţi cei menţionaţi sunt oameni care în zilele noastre ar fi fost protejaţi prin lege. Cel puţin în teorie.
Se încarcă comentariile...
