Cât costă spărgătorul de gheaţă uriaş comandat de Australia şi construit la Galaţi. România, în schimb, n-are cu ce curăţa gheţarii de pe Dunăre

Australia nici măcar nu are nevoie pentru teritoriul propriu de navă, ci vrea să o folosească pentru cercetări în zona arctică. Construcţia navei a început deja, termenul de predare fiind 2019. De cealaltă parte, România nu alocă bani nici măcar pentru reparaţia singurului spărgător existent pe Dunăre.

În vreme ce autorităţile române se plâng că nu au cu ce să cureţe Dunărea de gheaţă (vă amintim că, de 33 de zile, circulaţia navelor pe fluviu este închisă între Brăila şi Călăraşi), alte ţări investesc sume considerabile pentru spărgătoare de gheaţă.

Un exemplu mai mult decât relevant este Australia, ţară care nici măcar nu are probleme cu gheţurile pe teritoriul ei, care a contractat un spărgător de gheaţă la şantierul naval Damen din Galaţi, navă pe care vrea să o folosească pentru explorarea apelor din Antarctica. Construcţia navei costă 200 de milioane de dolari, iar termenul de predare este 2019.

Şantierul naval Galaţi, în topul industriei navale

Şantierul naval Damen din Galaţi demonstrează, din nou, că este una dintre cele mai importante firme de profil din lume. După ce în ultimele luni a lansat la apă mai multe nave speciale pentru întreţinerea parcurilor eoliene din Marea Nordului, compania  are sub contract sau în negocieri numeroase vase care înglobează înaltă tehnologie.

Putem aminti aici câteva nave pentru montarea de cabluri subacvatice, pentru service platforme eoline şi platforme petroliere marine, nave de luptă (inclusiv pentru Guvernul României) dar şi un spărgător de gheaţă, acesta din urmă în baza unui contract semnat anul trecut cu Guvernul Australiei.

Spărgătorul de gheaţă pentru Australia atrage atenţia prin prisma crizei de pe Dunărea, care se face simţită mai ales  din cauza dotării tehnice precare a Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ, care se plânge să statul român i-a refuzat repetatele cereri pentru un nou spărgător de gheaţă sau pentru retehnologizarea celui existent.

Revenind la nava pentru australieni trebuie să remarcăm faptul că aceasta este ultra-specializată (în fapt o uriaşă staţie de cercetare ştiinţifică), care va intra în dotarea Diviziei Antarctica a Australiei. Doar construcţia ei va costa  200 de milioane de dolari, la care se adaugă 1,2 miliarde de dolari pentru alte dotări ştiinţifice, mentenanţă şi marşuri în zona Antarctică. Nava va trebuie lansată la apă până în anul 2019.

Contractul a fost semnat la Hobart (Tasmania), între reprezentanţii Guvernul australian, contractorul britanic SERCO şi Grupul Damen, iar anunţul a fost făcut de Nineta Bărbulescu (gălăţeancă la origine), ambasadorul României în Australia şi Noua Zeelandă, prezentă la festivitatea de semnare a contractului.

„Sunt mândră şi încântată să fiu aici la Hobart, la ceremonia de semnare a contractului pentru construirea următorului spărgător de gheaţă pentru Antarctic Division în România, la Şantierul Naval Damen Galaţi. Sunt mândră că sunt româncă, sunt onorată de a servi în calitate de ambasador al ţării mele în Australia şi absolut încântată de performanţele deosebite ale prietenilor mei din Galaţi. Astăzi, un vis îndrăzneţ tocmai a început să devină realitate!”, a scris ambasadoarea Nineta Bărbulescu pe pagina ei de Facebook.

„Sunt cu adevărat mândră de acest moment foarte important al relaţiilor bilaterale dintre România şi Australia, o recunoaştere la nivel mondial a standardelor profesionale ale echipei Şantierului Naval Galaţi. Spărgătorul de gheaţă făcut în oraşul meu natal, înseamnă următoarea generaţie de spărgătoare de gheaţă, mai rapide, mai mari, mai puternice şi cu o rezistenţă sporită”, a mai afirmat Nineta Bărbulescu.

Imagine de la semnarea contractului FOTO Nineta Bărbulescu/facebook

Ce dotări are spărgătorul pentru Australia

Nava nu este doar un spărgător de gheaţă clasic, ci înglobează tehnologie de observaţie şi de cercetare de ultimă oră. Ea va deservi cele trei staţii australiene permanente de cercetare din Antarctica şi staţieadin insula Macquire, având facilităţi de cercetare şi de cazare permanentă pentru 116 oameni de ştiinţă.

Puntea superioară va permite staţionarea a patru elicoptere, iar coca va fi prevăzută cu două facilităţi de andocare a unor ambarcaţiuni. Nava va avea o lungime de 156 de metri şi o capacitate de 23.400 tone.
Achiziţia făcută de guvernul autralian face parte dintr-un foarte ambiţios program naţional de cercetare în domeniul mediului şi resurselor naturale, care este proiectat pentru următorii 20 de ani.

Construcţia spărgătorului australian a început. FOTO Damen

Conducerea Damen Grup  a precizat că la Galaţi se va face construcţia navei propriu-zise, însă că sofisticatele echipamente, livrate de producători de renume mondial, vor fi montate ulterior, probabil într-un şantier din Olanda la grupului.

În 27 de ani de democraţie, zero investiţii

În contrast flagrant cu afacerea încheiată de Australia cu şantierul naval din Galaţi, este de remarcat faptul că, în ultimii 27 de ani, România nu a investit nimic în cumpărarea de nave specializate pentru spargherea gheţii pe Dunăre, deşi are în responsabilitate, conform tratatelor internaţionale, 70% din partea navigabilă a fluviului.

Cel mai mare spărgător de gheaţă al României (şi singurul momentan de pe Dunărea maritimă), nava specială „Perseus”,  a fost construit de comunişti (a fost lansat la apă în 1990), însă este pe cale să fie scos la pensie dacă Guvernul nu va aloca în regim de urgenţă bani pentru modernizarea lui.

Nava Perseus FOTO Costel Crângan

Nava este în administrarea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi însă instituţia nu dispune de banii necesari pentru o reparaţie de anvergură.

Potrivit lui Dorian Dumitru, directorul general al AFDJ Galaţi, nava este uzată fizic şi moral, iar pentru modernizarea ei este necară alocarea unei sume de aproximativ 8,5 milioane de euro. „Dacă Guvernul va aloca această sumă, durata de funcţionare a  navei Perseus se va prelungi cu încă 20 de ani”, a declarat directorul AFDJ.

Surse din AFDJ ne-au spus că Perseus trebuia retehnologizat încă de acum 10 ani, dar acest lucru nu s-a făcut din cauza finanţării insuficiente, dar şi a unui management defectuos, care ar fi refuzat ideea de a face reparaţiile lotizat, în funcţie de suma disponibilă.

„În 2006 am avut filă de buget pentru Perseus, ni s-a alocat trei milioane de euro, dar am organizat de mai multe ori licitaţuie şi nu s-a prezentat nimeni, pentru că suma era insuficientă”, a declarat Dorian Dumitru.

Construirea unei nave noi de tip Perseus (este spărgător de gheaţă, remorcher de urgenţă, dar şi navă pompier) ar costa aproape 30 de milioane de euro, aşa că alocarea de la buget a numai 30% din această sumă pentru prelungirea duratei de folosinţă cu 20 de ani pare o soluţie convenabilă.

„Noi, cu cei 8,5 milioane de euro solicitaţi, putem să o modernizăm complet. Va rămâne doar tabla, în rest se schimbă totul, incluisv motoarele”, a precizat directorul AFDJ.

Deocamdată, în anul 2016, AFDJ a cheltuit 350.000 de euro cu reparaţiile curente ale Perseus (contract externalizat) şi alte 400.000 de euro pentru un proiect de retehnologizare a spărgătorului gheaţă,

Este important de spus că dacă Perseus cedează (lucru foarte posibil, dat fiind gradul avansat de uzură), există pericolul blocării şenalului navigabil al Dunării în caz de îngheţ, deoarece România nu mai dispune momentan de niciun spărgător de gheaţă performant.

Chiar dacă în ţară există o navă similară lui Perseus, respectiv spărgătorul de gheaţă Hercules, aflată la Constanţa, în administrarea Grupului Român pentru Salvarea de Vieţi Omeneşti pe Mare, aceasta se află, de câteva luni, în curs de modernizare.