Afacerea de milioane care a pornit de la un cazan de rachiu şi a ajuns cea mai mare fabrică de băuturi spirtoase

Timp de şapte decenii, renumita familie de bancheri Chrissoveloni a deţinut cel mai mare grup industrial din judeţul Tutova. La Fabrica de Spirt, onestitatea şi calitatea erau ingredientele principale care au făcut ca pe piaţă să ajungă lichioruri fine din portocale şi mentă iute.

Renumitul industriaş Nicolae Chrissoveloni a pornit afacerea în anul 1874, cu un cazan de rachiu din fructe, iar în 1892 a deschis Fabrica de Spirt Ghidigeni, una dintre cele mai înfloritoare afaceri de la acea vreme.  

„În velniţa de la Ghidigeni se prelucrau în baza unei tehnologii adecvate acelui timp, parte din cerealele obţinute de pe moşia boierească, în alcool, atât pentru folosirea boabelor mucegăite sau stricate, cât şi în mod deosebit pentru realizarea unui beneficiu sporit, căci borhotul rezultat din prelucrarea cerealelor era folosit la îngrăşarea vitelor şi în special a bovinelor pentru comercializare”, a relatat Mihaela Gudană, scriitoare şi pasionată de istoria comunei Ghidigeni.

La acea vreme nu existau arhive care să dovedească datele de producţie şi forţa de muncă folosită aici. Se ştie însă cert că în fabrică exista o instalaţie de produs abur, spaţii special amenajate pentru alimentarea cu apă, precum şi iazul din curtea palatului deţinut de bancheerii Chrissoveloni.

„Din discuţiile purtate cu bătrânii satului am aflat că între anii 1892 şi 1893, la acea velniţă de rachiu au fost aduse cazane car au funcţionat până în anul 1968, fiind vorba de cazanul Butner de 259 de metri pătraţi suprafaţă de încălzire”, a explicat Mihaela Gudană.

În 1907, luptele ţăranilor au determinat guvernul de atunci să devină foarte îngrijorat de situaţia economică a micilor întreprinderi din ţară.

„Luaţi măsuri urgente pentru paza Fabricei Ghidigeni, trimiteţi forţă armată suficientă pentru a o apăra”, se arăta într-o scrisoare redactată la data de 22 martie 1907, de prim ministrul G. Gr. Cantacuzino către autorităţile locale, în vederea asigurării unei stări de siguranţă la Fabrica de Spirt din Ghidigeni.

În anii următori, fabrica a cunoscut o dezvoltare substanţială, fiind modernizată şi dotată cu alte două cazane de abur: Vulcan, de 302 metri pătraţi şi Butner de 120 metri pătraţi. Toate aceste îmbunătăţiri au fost realizare cu ajutorul regelui Ferdinand, care obişnuia să vină des cu Regina la „Palatul Plăcerilor”, celebrul loc de desfătare al cremei aristocraţiei din România în perioada interbelică.

Impresionantul palat de la Ghidigeni are nevoie urgentă de reparaţii FOTO Oana Cernat

În anul 1920, renumita fabrică a trecut în proprietatea Băncii Chrissoveloni, funcţionând sub totala discreţie a proprietarului.

„Nu se puteau cunoaşte cu exactitate materiile prime folosite, capacitatea de producţie şi toate datele care ne puteau ajuta să creăm o imagine asupra activităţii acesteia. Un singur lucru era cert: în locul cazanelor de distilaţie apăruseră instalaţii de distilare continuă. Acestea, dar şi aparatele de rafinare au funcţionat ani îndelungaţi, până în 1967. Cerealele au început să fie fierte şi nu opărite, iar melasa era prelucrată în amestec cu porumbul”, a precizat Mihaela Gudană în „Monografia comunei Ghidigeni”.

Cu un nas format pentru afaceri de succes, Chrissoveloni a încercat să pătrundă pe piaţa articolelor de lux şi a reuşit. În scurt timp, fabricantul din Ghidigeni şi-a cucerit consumatorii cu lichioruri de portocale şi pippermint.

„Din reconstituirea datelor de producţie, în anul 1938, anul cel mai expresiv al activităţii capitaliste din ţara noastră, Fabrica de Spirt Ghidigeni realizează 80 de vagoane de spirt rafinat, din care 34,5 vagoane din porumb şi 45,5 vagoane din melasă. În anul 1944, o parte din utilaje sunt demontate şi transportate în comuna Marginean-Făget şi se readuce la montaj în anul 1945. Un an mai târziu, fabrica a intrat din nou în producţie”, a precizat Mihaela Gudană, scriitoare şi pasionată de istoria comunei Ghidigeni.

În iunie 1948, odată cu naţionalizarea, toate fabricile au trecut în proprietatea statului, acesta luând măsuri ample de modernizare, precum schimbarea tehnologiei de fabricaţie, prin trecerea la fermentarea rapidă a melasei - lucru care a mărit producţia de spirt cu 100 de vagoane anual, înfiinţarea unei fabrici de oţet în Gara Iacomi, refacerea clădirii fabricii de spirt, precum şi construirea unei centrale termice.

Fabrica de Spirt Ghidigeni şi activităţile sociale

În anul 1951, Fabrica de Spirt a realizat cu fonduri proprii electrificarea din satul Ghidigeni, energia fiind furnizată din uzina proprie. De asemenea, în aceeaşi perioadă a fost făcută şi radioficarea din localitate, ulterior aceasta fiind predată Oficiului de Poştă şi Telecomunicaţii. Şi străzile au fost pavate atunci prin aprovizionarea cu bolovani de râu făcută de fabrică.

„Unii dintre salariaţii acestei fabrici au promovat în muncă şi au ajuns în funcţii de conducere, cum este cazul domnului Gheorghe Stoica ce a ajuns adjunctal ministrului muncii din perioada comunistă”, a spus Mihaela Gudană.

Anii care au urmat după Revoluţia din decembrie 1989, nu au mai fost la fel de fructuoşi pentru fabrică, deoarece a început procesul de privatizare în ţară. Din 1993, Fabrica de Spirt a fost condusă de inginerul Zavaschi Boris.

„Zeci de ani, Fabrica de la Ghidigeni a fost mândria comunei. Se ştia în aproape toată ţara de ea, unde te duceai ţi se spunea «A! Acolo este fabrica de spirt, nu-i aşa?!» Dar a venit perioada privatizărilor şi aşa au început zile grele, de declin pentru locuitorii din comuna noastră. S-au făcut în nenumărate rânduri reduceri ce personal, zeci de familii rămânând fără niciun sprijin. Erau familii din care şi soţul şi soţia aveau serviciu în această fabrică. După concedieri au fost cazuri când rămâneau ambii soţi fără loc de muncă. Au urmat ani când toţi cei rămaşi la lucru stăteau cu teama zilei de mâine şi cu gândul că oricând pot rămâne pe drumuri. Actualmente, fabrica nu mai funcţionează deloc, nu mai produce alcool din perioada 2006 - 2007, când şi atunci a funcţionat periodic, după bunul plac şi nevoile patroanei, care mai are la Focşani firma «Vincon» ce are ca obiect de activitate producerea şi îmbuteliera vinului”, a explicat Mihaela Gudană, scriitoare din Ghidigeni.

Fabrica de Spirt mai are actualmente doar paznici care au grijă de ceea ce a mai rămas din toată bogăţia ce a avut-o cândva localitatea Ghidigeni.  
 

Vă mai recomandăm:

Poveştile „Palatului Plăcerilor“, celebrul loc de desfătare al cremei aristocraţiei din România în perioada interbelică