Păstrăvăria Lepşa vrea să-şi dubleze capacitatea de producţie. Ce proiect are Direcţia Silvică pentru renaşterea acestui loc

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Păstrăvăria Lepşa FOTO: Direcţia Silvică Vrancea
Păstrăvăria Lepşa FOTO: Direcţia Silvică Vrancea

Păstravăria a fost proiectată pentru o producţie de zece tone pe an, care se realizeaza în 19 bazine cu o suprafaţă de peste 3.200 luciu de apă.

Aflată la 75 de kilometri de Focşani, cu deschidere la DN2D, aproape de graniţa cu judeţul Covasna, păstrăvăria are o istorie de 65 de ani şi produce anual în jur de zece tone de păstrăv-curcubeu, un peşte cu calităţi valoroase, extrem de rezistent la boli şi care se adaptează uşor la factorii de mediu.

Acum, R.N.P. – Romsilva, prin Direcţia Silvică Vrancea, vrea să o reabiliteze, modernizeze şi dezvolte, printr-un proiect care a fost depus la Compania Naţională de Investiţii, instituţie care funcţionează sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei,.

"Având în vedere situaţia actuală a Păstrăvăriei Lepşa, realizată iniţial ca păstrăvărie pentru repopulare şi producţie, în anul 1976, precum şi necesitatea alinierii la normele europene privind exploatarea sistemelor de acvacultură, creşterea producţiei şi valorificarea superioare a efectivului piscicol, este necesară modernizarea Păstrăvăriei Lepşa, prin:

- crearea unei surse suplimentare de apă pentru dezvoltarea puietului printr-o reţea de puţuri forate, atât pentru casele de incubaţie, cât şi pentru bazinele de precreştere;
- reabilitarea deversoarelor şi a prizelor de captare a apei din râul Putna şi pârâul Lepşa;
- realizarea a două filtre pentru curăţirea şi limpezirea apei provenite din cele două surse;
- refacerea şi betonarea bazinelor de creştere şi a canalului colector;
- realizarea unui spaţiu de procesare şi valorificare a păstrăvului, dotat cu filtru sanitar;
- refacerea efectivă a caselor de incubaţie;
- achiziţionarea de echipamente necesare pentru dotarea caselor de incubaţie şi a punctului de valorificare a producţiei piscicole şi dotarea cu o celulă de afumare şi uscare a peştelui;
- dotarea cu un autoturism echipat cu instalaţie frigorifică şi a unui hidrobion;
- construirea unor noi bazine de creştere;
- realizarea unei noi surse de alimentare directă cu apă din râul Putna, printr-un sistem de pompe electrice pe bază de panouri solare;
- refacerea reţelei interioare de alimentare şi distribuţie a apei în bazine;
- organizarea şi modernizarea spaţiului administrativ – incintă, împrejmuiri;
- realizarea unui bazin pentru pescuit de agrement, cu amenajare corespunzătoare destinaţiei;
- realizarea unor spaţii/zone recreative şi/sau sportive", se arată în cererea depusă la CNI.

pastravaria lepsa

Prin reabilitarea, modernizarea şi dotarea Păstrăvăriei Lepşa, se vizează creşterea producţiei medie anuală de la 10 tone la 20 tone;  dezvoltarea păstrăvului de consum la greutatea de 300-350 gr., la vârsta de 1,5 ani; procesarea peştelui ca: peşte afumat, fileuri nedezosate, întreg/eviscerate şi refrigerat/congelat; reluarea producţiei de puiet de păstrăv indigen pentru repopularea apelor de munte; contribuţie la dezvoltarea zonei turistice Lepşa, atât prin produsele specifice, cât şi ca punct de vizitare.

Vă mai recomandăm:

Păstrăvăria Lepşa produce opt tone de peşte anual pentru turişti

Turism în pandemie la păstrăvărie. Cum arată locul de unde se pescuiesc anual zece tone de păstrăv-curcubeu

pastravaria lepsa
Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite