FOTO Turism în pandemie la păstrăvărie. Cum arată locul de unde se pescuiesc anual zece tone de păstrăv-curcubeu

Păstrăvăria Lepşa

Păstravăria a fost proiectată pentru o producţie de zece tone pe an, care se realizeaza în 19 bazine cu o suprafaţă de peste 3.200 luciu de apă.

Păstrăvăria Lepşa, din localitatea cu acelaşi nume care a devenit după anul 2000 raiul pensiunilor agroturistice din Munţii Vrancei, continuă să fie în fiecare an un punct de atracţie interesant pentru numeroşii turişti.

Aflată la 75 de kilometri de Focşani, cu deschidere la DN2D, aproape de graniţa cu judeţul Covasna, păstrăvăria are o istorie de 65 de ani şi produce anual în jur de zece tone de păstrăv-curcubeu, un peşte cu calităţi valoroase, extrem de rezistent la boli şi care se adaptează uşor la factorii de mediu.

Unitatea din zona extraordinar de pitorească a judeţului se află în administrarea Direcţiei Silvice Vrancea şi aici există nu mai puţin de 19 bazine, dar şi o maternitate unde sunt ţinuţi puieţii de păstrăv, întinse pe o suprafaţă de peste 3.200 mp. Practic, este cea mai importantă sursă de aprovizionare cu păstrăv din tot judeţul iar principalii clienţi sunt turiştii care vizitează zona.

Deşi Starea de Urgenţă care s-a încheiat de mai puţin de o săptămână a afectat şi Păstrăvăria Lepşa, care a fost închisă în toată această perioadă întrucât nu s-a mai putut valorifica producţia de peşte, odată cu anunţarea măsurilor de relaxare se aşteaptă ca lucrurile să intre în normal şi activitatea să fie relansată, spre bucuria miilor de turişti care-i calcă pragul anual. 

“Am redeschis zilele acestea păstrăvăria, după ce în toată această perioadă a Stării de Urgenţă ne-am ocupat de lucrările curente, inventare şi alte situaţii. Pensiunile şi restaurantele din zonă au fost închise, prin urmare nici noi nu am mai avut clienţi. Anul trecut am vândut de aici 9 tone de păstrăv şi sperăm să realizăm sau să depăşim această cifră şi un acest an, pentru că încă nu ştim cum va fi impactul. Tot peştele crescut aici îl vindem pe loc, cu clientul de faţă. Un kilogram de păstrăv costă 30 de lei”, ne-a precizat inginerul Titi Olteanu, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Vrancea. 

Acesta ne-a declarat că în momentul de faţă se lucrează la definitivarea programului de vizitare a păstrăvăriei, întrucât cele mai bune zile pentru valorificare sunt cele de weekend. Turiştii nu zăbăvesc aici doar pentru a cumpăra peşte, ci au posibilitatea de a se plimba pe lângă bazinele cu păstrăv şi chiar să hrănească puietul, sub supravegherea angajatului acelui loc. Este important de precizat că păstrăvăria se alimentează cu apă din trei surse naturale, respectiv râurile Putna, Lepşa şi Streiu.

Reprezentanţii Direcţiei Silvice ne-au mai precizat că o astfel de activitate nu este aşa de uşor de gestionat, întrucât din cauza lucrărilor de exploatare haotice ale pădurii calitatea apei din amonte de păstrăvărie a fost afectată, inclusiv producţia. De asemenea, fenomenul încălzirii globale şi-a pus la rândul său  amprenta asupra crescătoriei, temperaturile ridicate al apei atingând frecvent 20 de grade Celsius, fapt care împiedică graficele de hrană ale peştelui.

Ca puncte turistice, în zonă se mai află Cascada Putnei, declarată încă din anul 1973 Monument al Naturii, dar şi Mănăstirea de maici Lepşa, cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”, unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult din judeţ. Tot în apropiere se face accesul direct la Rezervaţia Naturală Cheile Tişiţei, o arie protejată ce se întinde pe 8 kilometri, la 850 de metri altitudine. I se mai spune şi canionul Vrancei, pentru că terenul este accidentat, cu văi înguste şi o mare energie de relief.