Nemuritorii politruci. Directorii de şcoli, numiţi după simulacre. Cum au bulversat inspectorii generali anul de învăţământ
0Pe 9 ianuarie, au expirat mandatele a aproximativ 8.000 de directori şi directori adjuncţi de şcoli din învăţământul preuniversitar din România. Situaţia a venit într-un moment nepotrivit, în primul rând din cauza pandemiei, dar şi pentru că acest lucru a avut loc în plin semestru şcolar.
Inspectoratele şcolare din ţară au avut mână liberă să organizeze cum au dorit selecţia cadrelor didactice care să preia managementul şcolilor cel puţin până la toamnă sau când se va putea organiza un concurs.
În unele judeţe, selecţia s-a făcut pe „ochi frumoşi”, în altele criteriul dominant a fost carnetul de partid, pe baza unui aşa zis CV de activitate, iar în altele criteriile au fost aproape similare ca la un examen.
Spre exemplu, la Vrancea, în morişca schimbărilor au intrat 76 de directori şi directori adjuncţi, iar singurul criteriu de selecţie ales de conducerea Inspectoratului Şcolar Vrancea a fost cel al unui acord al profesorului, însoţit de un CV.
Cel căruia i-a revenit sarcina de a evalua CV-urile a fost chiar inspectorul general şcolar, Daniela Marchitan, care este şi consilier judeţean PNL.
Într-o şedinţă a Consiliului de Administraţie al IŞJ Vrancea, aceasta a propus schimbarea mai multor directori de unităţi şcolare, alţii primind decizii de continuare.
Nepotism în floare la Vrancea
Printre numirile controversate se numără cea de la Şcoala „Nicolae Iorga” din Focşani, unde director plin a fost pus Emilian Rău, fratele directoarei Corpului Didactic Vrancea, consiliera locală PNL Livia Marcu.
Şi la Colegiul Naţional „Al. I. Cuza”, al doilea liceu ca performanţe din Vrancea, profesoara Daniela Sîrghie, care nu este membră de partid, a fost înlocuită. Acest lucru a creat rumoare în rândul cadrelor didactice din liceul amintit, mai ales că Daniela Sîrghie era considerată o profesionistă şi reuşise să aducă echilibrul în şcoală, în ultimii patru ani, după o perioadă de dictatură a unui director lider PSD.
„Când se schimbă directorul, vechiul director trebuie să îşi ia o parte din orele pe care era numit un alt profesor până atunci. Noul director trebuie să renunţe la nişte ore şi să fie adus un alt profesor pe orele lui”, spune profesoara Gabriela Obodariu, de la colegiul amintit, despre situaţia complicată rezultată din aceste schimbări în timpul anului şcolar.
Inspectoratul Şcolar Vrancea nu a făcut publice nici până astăzi numele noilor directori de şcoli, şi nici criteriile de departajare în cazul în care au fost depuse mai multe CV-uri pentru aceeaşi şcoală. „Am respectat legea. Nu pot să vă spun mai multe pentru că intru în două şedinţe şi nu am timp”, s-a scuzat Gabriela Marchitan, inspector general şcolar.
Şi în municipiul Adjud au primat numirile politice, la cele două licee din localitate fiind numite soţia unui lider local PNL şi un consilier local al aceluiaşi partid.
Ţara lui „Aşa am decis noi”
Dacă la Vrancea s-a mimat cât de cât transparenţa, în judeţul Harghita, selecţia s-a făcut într-o discreţie totală. O spune Sorina Pârvan, fost director al Liceului Tehnologic „Liviu Rebreanu”, din oraşul Bălan. „Am întrebat cum a fost făcută selecţia. Răspunsul a fost...aşa am decis noi (adică ei). Ok, dar de ce nu am avut si eu dreptul acesta? Precizez faptul că solicitările privind acordul au fost transmise pe adresele personale ale celor selectaţi. Nu a fost publicată nicio informaţie cu privire la perioada în care se va organiza selecţia. Nu există absolut nicio procedură în acest sens. Doamna numită în locul meu este un fost inspector al IŞJ care nu a participat la concurs în 2016, ne-a declarat Sorina Pârvan.
Iaşi a rămas în sfera PSD
Inspectorul şcolar general din Iaşi, Genoveva Farcaş, numită în funcţie în timpul guvernării PSD, a reuşit să-l înfurie pe fostul partener de partid, primarul Mihai Chirica, devenit liberal, prin numirea Cameliei Gavrilă în funcţia de director al Colegiului Negruzzi. Camelia Gavrilă a fost deputat PSD în mandatul 2016-2020, după ce anterior a fost membru PNL timp de 12 ani. „Cred că este un imens pas înapoi şi este păcat că unul dintre cele mai îndrăgite colegii din ţară să intre în circuitul nefiresc al sinecurilor politice. Am crezut că actualul inspector şcolar general a ieşit din «lanţul moştenirilor pe funcţie», cel puţin în ceea ce priveşte relaţia ei cu doamna Camelia Gavrilă, căci nu doamna Gavrilă a lăsat-o «moştenire» la Inspectorat pe doamna Farcaş, cum nici doamna Farcaş nu a lăsat-o «moştenire» la Colegiul Negruzzi pe doamna Rotundu. Cel puţin eu nu cred aşa ceva. Dacă tot nu voia să-i prelungească mandatul doamnei Rotundu, sunt sigur că interimatul ar fi fost asigurat cu acelaşi profesionalism de oricare dintre dascălii care predau acum la acest prestigios Colegiu. Practic, inspectorul general nu a găsit nicio altă soluţie decât cea a unei sinecuri politice, oameni care au preţuit mai mult funcţiile decât calitatea profesională”, a transmis Mihai Chirică într-un comunicat de presă.
Neamţ: Soră de senator şi fost viceprimar, ajunşi directori de licee
Capul de afiş în Neamţ l-a deţinut, în 11 ianuarie, nu reluarea cursurilor, ci numirea unor noi echipe manageriale la şcolile din judeţ. Pe 8 ianuarie, inspectoratul şcolar a stabilit 108 directori plini sau adjuncţi, în condiţiile în care celor vechi le expira mandatul. Cine sunt noii şefi de şcoli şi de licee din judeţul Neamţ s-a aflat luni, dar se vorbea de „unele nume“, astfel că discuţiile pe această temă s-au axat pe faptul că şi actualii guvernanţi continuă „politica“ predecesorilor, punând în posturi de conducere persoane agreate.
Astfel, la Colegiul „Gheorghe Cartianu“, din Piatra Neamţ, s-a făcut o rocadă, fiind înlocuită din funcţie, după 17 ani, profesoara Mariana Paleu, care va trece adjunct, cedând poziţia de director colegei Livia Nicolae, sora senatorului PNL Eugen Ţapu. O surpriză este şi la Roman, la Colegiul „Roman Vodă“, unde pe postul de director plin apare Roxana Iorga, fost viceprimar şi primar interimar în legislatura trecută. Ea o înlocuieşte pe Mihaela Tanovici, ex- consilier PNL în echipa fostului primar Laurenţiu Leoreanu, actual deputat.
Proba de interviu, anulată
În judeţul Galaţi, deşi iniţial procedurile de selecţie au părut că îmbracă un caracter mai serios, în sensul că pe lângă planul de management pretendenţii la posturile de directori erau invitaţi şi la un interviu, acesta din urmă s-a anulat, directorii fiind aleşi din rândul celor care au trimis dosare.
La Inspectoratul Şcolar Mureş alegerea s-a făcut pe ochi frumoşi, în baza unui acord al cadrului didactic. „Până unde mai poate merge imixtiunea politică, traficul de influenţă şi abuzurile? Împreună cu foarte mulţi colegi ne-am hotărât să luptăm cu ei”, ne-a spus profesorul Alin Marius Mihăilescu, din Tg. Mureş.
Ministrul se simte sabotat
Pe acelaşi fond al schimbării managerilor, la Bucureşti a avut loc duminică un protest faţă de schimbarea directoarei şcolii „Maica Domnului” din Sectorul 2. „Este responsabilitatea exclusivă a inspectorului general de Bucureşti. Nu mă sfiesc să vă spun că, deşi am cerut situaţia numirii în şcoli, inclusiv în şcoala Maica Domnului, unde ştiu că sunt probleme, nici până la această oră nu a pus-o la dispoziţia ministerului, ceea ce este o problemă de autoritate a ministrului şi a ministerului”, a declarat ministrul Educaţiei Naţionale, Sorin Câmpeanu.
Anterior acestei declaraţii, ministrul Sorin Cîmpeanu spunea că alegerea unui director de şcoală trebuie să se facă pe baza deciziei votului profesorilor titulari din şcoala respectivă, care au normă întreagă. „Cei care au normă fragmentată nu ştiu în care şcoală să voteze, e mai complicat. Dar cu siguranţă cei care au normă în şcoală au un ascendent şi au o influenţă unii asupra altora şi cu siguranţă vor şti cum să aleagă un manager. Ăsta este sistemul cel mai corect prin care un profesor într-o şcoală îşi alege liderul. Cred că numărul greşelilor va fi mult mai mic dacă vom reuşi să impunem politic, desigur, acest sistem”.
Vicepremierul aşteaptă demiteri de inspectori generali
Şi vicepremierul Dan Barna a avut o poziţie tranşantă legată de ceea ce se întâmplă zilele acestea în şcoli, solicitând ministrului să nu lase la bunul plac al inspectorilor generali acest atribut de numire a directorilor de şcoli. „Acest demers ruşinos, de mimetism de tip PSD-ist, nu este o iniţiativă a Guvernului proaspăt instalat, dar este cel mai edificator exemplu că lucrurile nu mai pot continua aşa în educaţie. Abuzul de tribalism politic este o apucătură reflexă care trebuie înlocuită cu măsuri sistemice reale, nu doar cu demiterile eventuale ale unor inspectori generali despre care vom constata probabil în zilele următoare că au făcut exces de zel sau de obedienţă”, a atras atenţia Dan Barna.
ONG-urile vor continuitate
La rândul lor, reprezentanţii Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie şi Asociaţia pentru Valori în Educaţie au solicitat Ministerului Educaţiei să prelungească mandatele directorilor de şcoli până la finalul anului şcolar 2020-2021, în cazul în care nu există deficienţe clare de performanţe manageriale. „Este esenţial ca şcolile să aibă continuitate până la finalizarea anului şcolar, mai ales în contextul actual. Ministerul Educaţiei are astfel răgaz pentru a-şi fundamenta politica publică de gestionare a activităţii de management a unităţilor de învăţământ preuniversitar”, au menţionat într-un comunicat de presă comun cele două structuri.