Ce s-a ales de Drumul Vinului din Vrancea. Panouri dispărute, site închis, nişte reclame şi atât. Infrastructura rutieră, încă la pământ

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Din proiect au rămas fost fotografiile SURSA Consiliul Judeţean Vrancea
Din proiect au rămas fost fotografiile SURSA Consiliul Judeţean Vrancea

Proiectul a făcut face dintr-o iniţiativă mai complexă a Consiliului Judeţean Vrancea de transformare a turismului în domeniul cheie al economiei judeţului.

Promovarea turismului în Vrancea se bazează şi pe viticultură. De la graniţa cu judeţul Buzău şi până la cea cu judeţul Bacău, pe un traseu al podgoriilor, sunt 100 de kilometri care traversează un peisaj cu totul pitoresc, dominat de vii, pentru că se ştie Vrancea deţine primul loc pe ţară la această cultură.

În urmă cu nouă ani, Consiliul Judeţean Vrancea a derulat un proiect cu fonduri europene, cu scopul de a face cât mai atractiv din punct de vedere turistic judeţul. Iniţiativa a fost intitulată pompos, „Drumul podgoriilor vrâncene“, dar neinspirat am spune noi, pentru că tocmai infrastructura de drumuri a fost cea care era în cea mai mare parte a sa în suferinţă.

Proiectul, în valoare de peste 600.000 de lei, avea în vedere promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, „în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, prin localizarea în spaţiu a produselor turistice specifice şi îmbunătăţirea promovării turistice a celor 11 localităţi vitivinicole cuprinse în proiect“. 

Vorbim despre  Panciu, Ţifeşti, Odobeşti, Jariştea, Boloteşti, Coteşti, Vîrteşcoiu, Cîrligele, Urecheşti, Tîmboieşti şi Dumbrăveni.

În cadrul proiectului un rol important îl aveau şi micii producători de vinuri care deţin crame tradiţionale, prin care se asigurau degustări de vinuri, dar şi servicii de masă şi cazare.

Harta "Drumul podgoriilor Vrancea" FOTO: CJ Vrancea

drumul podgoriilor vrancene

Totul însă s-a limitat la montarea a zece panouri de promovare a produsului turistic, pe care se vor imprima hărţi turistice ce vor avea marcate prin simboluri obiectivele care se doresc a fi promovate, panouri care astăzi au dispărut în mare parte.

S-au mai făcut nişte evenimente de promovare în trei zone de podgorie, spoturi naţionale, 3.000 de DVD-uri de prezentare, un site care a fost închis imediat după finalizarea proiectului şi cam atât.

Evenimentul s-a limitat doar la o promovare cu hărţi şi pliante SURSA CJ Vrancea 

druml podgoriilor

Proiectul nu şi-a atins ţinta, pentru că din cauza infrastructurii precare, în special starea drumurilor judeţene, turiştii au abandonat ideea de a veni să viziteze puţine crame aflate pe Drumul Vinului. Abia în anul 2021 autorităţile s-au apucat de asfaltarea drumului care începe din zona de sud a judeţului şi se termină în zona de nord.

Vor fi asfaltări care se vor întinde, cel mai probabil, până la finele anului viitor şi abia prin anul 2014 ar putea să fie reluată ideea unui drum al podgoriilor.

Între timp, s-a dat publicităţii o hartă a ospitalităţii privind investiţiile realizate în domeniul HoReCa, respectiv restaurante, cafenele şi baruri.

Iar conform acestor date oficiale, Vrancea, cu potenţialul său turistic uriaş, se află pe ultimul la investiţiile în sectorul ospitalităţii, Adică este aproape inexistent pe harta ţării, cu doar 159 de localuri, ceea ce reprezintă 0,3% din total.

Două podgorii recunoscute naţional în Vrancea


La nivelul ţării, Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, dar şi cu cei mai mulţi oameni ocupaţi în acest domeniu. Aici sunt cultivate 22.000 de hectare cu viţă-de-vie nobilă, ceea ce înseamnă mai mult de 10% din suprafaţa viticolă a ţării, aproape 80.000 de vrânceni fiind ocupaţi în acest sector. Singura problemă a podgorenilor este faptul că nu au piaţă de desfacere, întrucât lucrează se lucrează pe suprafeţe mici, fărămiţate.

Una dintre podgoriile renumite este Odobeşti, care datează din secolul XVII, un areal viticol de peste 7.000 de hectare, care se întinde pe raza localităţilor Boloteşti, Jariştea şi Odobeşti. Soiul de vin care a făcut cunoscută Vrancea în toată lumea este Galbena de Odobeşti, adorată de marii boieri pe timpuri. Întrucât este un soi pretenţios, vulnerabil la boli şi greu de întreţinut, producătorii viticoli vrânceni au renunţat puţin câte puţin la Galbena de Odobeşti.

Podgoria Panciu din Vrancea este iarăşi extrem de cunoscută în ţară şi lume, cu o întindere de aproximativ 10.000 de hectare. Este situată într-o zonă temperată, ceea ce face ca vinurile, atât albe, cât şi roşii, să aibă o aromă specială.

Viile din zona Vrancea SURSA CJ Vrancea

druml podgoriilor

Vinurile din Podgoria Panciu mai pot fi catalogate drept vinuri cu un caracter vioi obţinut atât din soiuri de struguri autohtoni, precum Plăvaie, Galbenă, Băbească Neagră, Fetească Albă şi Fetească Neagră, dar şi din alte soiuri de struguri de vin, precum Feteasca Regală, Rieslingul Italian, Aligoté, Sauvignon, Muscat Otonel, Pinot Noir şi Merlot, care au devenit la fel de renumite în podgorie.

În prezent, Podgoria Panciu este profilată pe producerea vinurilor albe-seci care sunt folosite şi pentru a obţine vinul spumant.

Vă mai recomandăm.

Unde sunt cele mai cunoscute zone viticole din România şi ce vinuri superioare sunt produse în aceste podgorii

Titlul pentru „Cea mai frumoasă etichetă de vin” din ţară a fost câştigat de vrânceni

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite