Ziua verifică vagoane, noaptea încinge atmosfera la petreceri. Povestea ceferistului care a înfiinţat un ansamblu folcloric
0George Braloştiţeanu a lucrat o viaţă întreagă la Regionala CFR Craiova, unde a fost revizor tehnic, însă nu a renunţat la pasiunea sa, muzica populară. Olteanul a înfiinţat un ansamblu folcloric cu care a susţinut spectacole peste hotare.
George Braloştiţeanu a fost pasionat încă din copilărie de două domenii care nu au nimic în comun: tehnica şi de muzica. „Vroiam să mă fac mecanic auto şi pe tata îl tot băteam la cap să mă lase să fac meserie. Nu m-am făcut mecanic, dar tot la fiare am rămas“, povesteşte craioveanul.
După terminarea celor opt clase primare, s-a înscris la Liceul CFR din Craiova, apoi la o şcoală tehnică din Bucureşti, după care s-a angajat ca revizor tehnic la Regionala CFR. „Coordonam echipa care verifica şi repara vagoanele, dar şi eu munceam cot la cot cu ei. Angajaţii mă iubeau, că eu nu eram rău, nu făceam pe şeful, le ziceam cu vorbă bună tot ce trebuia, chiar dacă greşea vreunul“, îşi aminteşte olteanul.
Om de încredere la CFR
Şi-a iubit meseria şi nu s-a dat la o parte de la lucru, deşi de multe ori a fost istovitor. „Era muncă brută, dar îmi plăcea să trag din greu şi să fac lucrurile ca la carte. Niciodată nu s-a întâmplat să se strice ceva ce ieşea din mâna mea sau să cedeze vreun vagon pe care eu îl controlasem. Toţi şefii aveau încredere în mine, ştiau că nu dau greş“, mai spune George Braloştiţeanu. Când atârnă uniforma în cui, revine la marea sa pasiune. „Îndrăgesc muzica, eram talentat de când mă ştiu. Tata cânta din fluier, ocarină, cimpoi, caval, mama avea voce frumoasă, iar eu i-am moştenit. Prin şcoală cântam la serbări şi spectacole, nu mă puteam opri aşa uşor“, explică solistul.
Concerte peste hotare
Din pasiunea pentru cântec a luat fiinţă Ansamblul Doina Jiului alături de care a mers în concerte nu doar în ţară, dar şi în Italia, Finlanda şi Portugalia. De-a lungul anilor, George Braloştiţeanu a colaborat cu mai multe formaţii, precum Ansamblul Maria Tănase şi Doina Oltului, iar în prezent cântă cu Rapsodia Română de la Râmnicu Vâlcea. A câştigat numeroase premii la concursuri de profil, însă marea sa realizare este faptul că a câştigat simpatia publicului. „Eu, dacă mă apuc să cânt şi văd că spectatorii mei mă ascultă cu răceală, mă opresc, nu văd rostul să pierd vremea. De regulă, eu cânt până când omul plânge, pentru că transmit un mesaj cu suflet, nu mă joc“, completează solistul, care şi în prezent, la vârsta de 63 de ani, reuşeşte să încingă atmosfera la petrecerile la care este invitat. Craioveanul spune că muzica l-a împlinit şi că marea sa dorinţă are legătură tot cu folclorul: „Când m-oi duce în cer, vreau să mor cântând“.
Ce îi place:
Când văd pisici şi câini, îmi saltă inima de bucurie. Îndrăgesc animalele şi îi sfătuiesc pe toţi oamenii să aibă grijă de ele.
Ce nu îi place:
Când aud de disponibilizări, parcă aud de moarte. M-am crucit în ultima vreme de când la ştiri tot văd că sunt daţi afară oameni de la serviciu. Asta nu se poate, să nu laşi omul să muncească, să trăiască.
V-aţi gândit vreodată să vă dedicaţi muzicii, să renunţaţi la meserie?
Nu, nici vorbă. Cu ansamblul pe care l-am înfiinţat la Regionala CFR mergeam în concerte peste tot, dar cu învoială de la şefi. Plus că mai îmi dădeau şi câte o primă după turnee.
Se câştigă bine din muzică?
Înainte se câştiga mai bine, dar eu nu am fost un om care să pună mare preţ pe bani. Când mă invită cineva la o nuntă sau botez şi mă întreabă cât costă, îi spun să dea cât vrea, că nu am preţ.
Profil:
NĂSCUT:
31 octombrie 1948, Craiova.
STUDII:
Liceul CFR Craiova; Şcoala Tehnică din Bucureşti; Liceul de Artă şi Meserii Cornetti, Craiova.
FAMILIE:
Este căsătorit şi are doi copii.























































