Şeful IPJ Dolj, Constantin Nicolescu, despre interlopii cu săbii din Craiova: „Nu putem vorbi de clanuri mafiote care fac legea în oraş“

Comisarul-şef Constantin Nicolescu, şeful Inspectoratulul de Poliţie Judeţean (IPJ) Dolj, a acordat publicaţiei „Adevărul“ un interviu în cadrul campaniei „România infractorilor necunoscuţi“. Acesta a vorbit despre problema dosarelor cu autor necunoscut (AN), dar şi despre clanurile mafiote din Craiova, a căror prezenţă o neagă.

„Adevărul“: Câte infracţiuni sunt sesizate în medie anual la nivelul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj?

Constantin Nicolescu: Anual, în judeţul Dolj, sunt sesizate, în medie, în jur de 19.000 de infracţiuni. Anul 2015 a fost anul cu cele mai puţine infracţiuni sesizate din ultimii 6 ani, cu 18.970 de infracţiuni.  

În câte dintre ele se începe urmărirea penală?

Începând cu 1 februarie 2016, în toate cazurile, la infracţiunile sesizate, se începe urmărirea penală in rem.

În câte dintre aceasta urmărirea penală se începe in personam, procentual?

Urmărirea penală in perosonam, se începe în medie, în aproximativ 35- 40 % din cazuri.

Din totalul de poliţisti angajaţi la IPJ Dolj câţi sunt poliţişti operativi, pe structuri, procentual? Din funcţiile operative prevăzute, câte sunt ocupate, procentual?

La nivelul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj, aproximativ 93% din numărul total de poliţişti sunt operativi, restul de 7% reprezintă poliţiştii neoperativi, din structurile suport. Din totalul funcţiilor operative, aproape 90% sunt ocupate.

Din totalul dosarelor aflate în evidenţă cu AN, câte au fost trecute în evidenţele pasivă?

La nivelul poliţiei române nu există o evidenţă pasivă, există doar evidenţa dosarelor cu autori necunoscuţi, iar poliţiştii, vă asigur, desfăşoară toate activităţile specifice necesare pentru a soluţiona aceste dosare cu prioritate. Niciunui poliţist nu-i convine ca oamenii în slujba cărora se află să fie nemultumiţi de calitatea serviciului poliţienesc.  

Există personal desemnat care să lucreze doar în aceste dosare cu autori necunoscuţi?

Nu, toţi poliţiştii care au calitate de poliţie judiciară desfăşoară activităţi de cercetare în dosarele penale, indiferent că sunt cu AN sau cu AC (n.r. – autor cunoscut), tocmai pentru a putea trage la răspundere pe cei care încalcă normele de convieţuire socială.  

Care este situaţia plăţilor în ceea ce priveşte expertizele medico-legale şi judiciare?

La momentul actual, IPJ Dolj nu înregistrază datorii în ceea ce priveşte expertizele medico-legale şi judiciare. În prezent avem de achitat doar facturi sosite la sfarşitul lunii octombrie şi începutul lunii noiembrie .

Care este statistica infracţiunilor flagrante descoperite la nivelul IPJ Dolj în ultimii 5 ani?

Anual, numărul infracţiunilor flagrante variază în jurul a 2.700 de infracţiuni. Spre exemplu, în anul 2015 au fost 2.760 de infracţiuni flagrante, în anul 2014 au fost în jur de 2.100, iar în anul 2013, aproape 3.000 de infracţiuni flagrante.

Care sunt, din punctul dumneavoastra de vedere, principalele cinci probleme cu care se confruntă Poliţia, şi care sunt principalele cinci probleme identificate la nivelul Ministerului de Interne în general? Personal, aţi făcut demersuri în vederea rezolvării acestor probleme?

În general, problemele cu care se confruntă instituţia poliţiei se referă la deficitul de personal şi la dotarea poliţiştilor, secţiilor, posturilor de poliţie, insă nu este nimic ce nu se poate remedia. Personal m-am ocupat de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale poliţiştilor, creşterea dotărilor logistice, modernizarea parcului auto şi renovarea  imobileleor în care poliţiştii îşi desfăşoară activitatea. În anul 2009 am reuşit să construim, la Calafat, un nou sediu pentru Poliţia Municipală, ultramodern, care se ridică la standarde europene. Problemele legate de deficitul de personal încercăm să le remediem prin ocuparea acestora, fie prin concursurile de recrutare din sursa externă fie în urma şcolarizării tinerilor în unităţile de invătământ ale MAI, Doljul fiind unul dintre judeţele care au cei mai multi elevi, studenţi în unităţile de învăţământ de profil.

Care a fost tema principală din proiectul de management cu care aţi câştigat concursul pentru şefia IPJ Dolj şi ce aţi reuşit să puneţi în practică, până în prezent, din acest proiect de management?

Odată cu preluarea conducerii IPJ Dolj, m-am axat, în principal, pe creşterea gradului de siguranţă al cetăţeanului, precum şi pe dezvoltarea şi creşterea încrederii populaţiei în instituţia poliţiei. Şi statisticile susţin până în prezent faptul că am reuşit să reducem rata infracţionalităţii în judeţul Dolj, şi in special infracţiunile de natură judiciară, care înregistrează cel mai scăzut nivel din ultimii ani.

Cum comentaţi existenţa a aproape 600.000 de dosare cu autor necunoscut la nivelul ţării?

Nu pot să comentez, fiecare judeţ are specificul său din punct de vedere al ratei infracţionalităţii. Poate părea mare acest număr, dar va garantez că, pe lângă acestea, sunt  mult mai multe alte dosare rezolvate de poliţişti.

Câte dosare cu autor necunoscut figurează în prezent în evidenţele IPJ Dolj? Cum vi se pare numărul?

La data de 30.09.2016, la nivelul IPJ Dolj, după primele 9 luni, se găseau 9.960 de dosare penale cu autori necunoscuţi, însă poliţiştii fac tot ce este cu putinţă, zilnic, pentru a reduce acest număr, pentru a-i identifica pe făptaşi şi a lua măsurile legale faţă de aceştia. Oricum, numărul acestora este mult mai mic decât în perioada anilor 2009, atunci când am venit la conducerea IPJ Dolj, şi numărul acestora era în jur de aproape 12.000. Vorbim totuşi de un judeţ destul de mare. Vă asigur că toţi poliţiştii doljeni fac tot ceea ce este cu putinţă pentru a soluţiona dosarele pe care le au în lucru şi a creşte nivelul de siguranţă publică în judeţul Dolj.

Care este cel mai vechi dosar?

Cel mai vechi dosar aflat în lucru la nivelul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj sub coordonarea procurorilor datează din anul 1997, în care se continuă cercetările sub aspectul comiterii infracţiunii de omor. Vă asigur ca nu abandonăm cercetările şi vrem ca, prin toate mijloacele, să identificăm autorul sau autorii.

Care este dosarul cu autor necunoscut cu cel mai mare prejudiciu estimat aflat în evidenţele IPJ Dolj?

Dosarul cu autor necunoscut cu cel mai mare prejudiciu se referă la un furt din locuinţă comis în ianuarie 2013, s-au sustras bani şi bijuteriii în valoare de aproximativ 450.000 lei. 

Care este cel mai vechi autoturism din parcul auto al IPJ Dolj?

Parcul auto al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj are în prezent 427 de autovehicule. Autovehiculul cel mai vechi aflat în uz din dotarea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj este un autoturism marca Daewoo, fabricat în anul 1995, cu un rulaj de 180.000 de km şi aparţine Serviciului de Logistică.

De multe ori au fost probleme cu cota de benzină. În  astfel de situaţii cum s-au descurcat poliţiştii?

Nu am avut niciodată probleme cu carburanţii de natură a-i pune în imposibitate pe poliţişti să-şi desfăşoare activitatea. Au fost unele perioade în care cota a fost un pic mai mică, însă misiunile şi activităţile specifice desfăşurate de poliţiştii doljeni au fost îndeplinite cu succes.

Dumneavoastră ce autotuturism de serviciu aveţi la dispoziţie?

În prezent am în folosinţă un autoturism VW Passat din anul 2001. 

Cât câştigă un agent nou angajat în cadrul IPJ Dolj?

La un un agent debutant salariul începe de la 1.250 de lei şi ajunge, cu toate drepturile, la aproape 2.400 lei, iar aici mă refer la norma de hrană şi drepurile de echipament.

Cum vi se pare nivelul de salarizare din Poliţia Română?

Într-adevăr, şi salariul poate fi un factor determinant în alegerea carierei, însă sunt convins că majoritatea colegilor îşi desfăşoara activitatea cu perseverenţă şi profesionalism, de multe ori neglijându-şi problemele financiare pe care le au. Cred că, trăgând linie şi adunând salariul, este totuşi echitabil dacă ţinem cont că ne place munca de poliţie, însă orice majorare salarială poate stimula activitatea colegilor, asingurându-le un confort financiar sporit.

Cu cât creşte infracţionalitatea în sezonul estival?

În sezonul estival, în judeţul Dolj, rata infracţionalităţii, în general, scade, asta deoarece mulţi doljeni aleg sa-şi petreaca vacanţele în alte zone turistice. Este şi un motiv pentru care în fiecare an avem poliţişti din Dolj detaşaţi fie pe litoralul românesc, fie în Bulgaria, unde sunt necesari pentru întărirea dispozitivului de ordine şi siguranţă publică.

Care sunt cele mai frecvente tipuri de infracţiuni?

În judeţul nostru, cele mai frecvente infracţiuni comise sunt cele contra patrimoniului, în general furturile, aproximativ 3.200 de fapte, infracţiunile la regimul rutier si cele economico- financiare, privind combaterea evaziunii fiscale, referitoare la refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare fiscale sau vamale în termen de 15 zile de la somaţie.

Despre ce tipuri de infractionalitate vorbim? Doar mica infractionalitate sau şi criminalitate organizată?

În judeţul Dolj, predominantă este mica infracţionalitate. Vorbim în mare parte de grupuri de minori care nu răspund în faţa legii, cu vârsta până în14 ani, care săvârşesc toata gama de infracţiuni, de la furturi din societăţi comerciale, furturi de şi din autoturisme, la furturi din buzunare sau tâlhării. 

Nominalizaţi cinci iniţiative concrete puse de dumneavoastră în aplicare pentru a vă motiva angajaţii?

În momentul în care am preluat conducerea IPJ Dolj, primul lucru pe care mi l-am propus a fost schimbarea condiţiilor de muncă pentru poliţişti. Creşterea dotărilor logistice, modernizarea parcului auto şi renovarea sediilor poliţiilor municipale, orăşeneşti, dar şi a secţiilor de poliţie urbane, rurale şi posturilor de poliţie rurale. De asemenea, recompensarea poliţiştilor cu rezultate meritorii şi, bineînteles, promovarea poliţiştilor pe criterii de competenţă. Totodată, mi–am propus şi schimbarea mentalităţii poliţiştilor, în sensul manifestării apropierii faţă de cetăţenii în slujba cărora suntem, cu toţii, in fiecare zi. Un alt aspect pe care l-am avut în atenţie a fost dezvoltarea relaţiilor inter-instituţionale, in special Poliţie-Parchet-instanţe, tocmai pentru a realiza o cooperare eficientă cu instituţiile de aplicare a legii.

Cum arata o sectie de poliţie din mediul rural din judeţul Dolj? Cum se poate lucra într-o astfel de secţie în condiţiile în care, spre exemplu, ai de audiat şi victim, şi infractori în acelaşi timp, în acelaşi spatiu? Dumneavoastra aţi putea să vă desfăşuraţi eficient activitatea într-o secţie de politie din mediul rural, cu maşina de scris, cu birouri şi scaune rupte, cu hârtie, pixuri şi hârtie aduse de acasă?

Două secţii rurale funcţionează în sediile poliţiilor orăşeneşti Filiaşi şi Segarcea şi au spaţiu de lucru suficient. Celelalte 12 secţii de poliţie rurală funcţionează în sediile posturilor de poliţie din comunele de reşedinţă şi dispun, de asemenea, de spaţiu suficient pentru buna desfăşurare a activităţilor, respectiv 6-7 birouri de lucru pentru lucrătorii secţiei şi cei ai postului de poliţie din comuna respectivă. Pentru acestea, la şase secţii, Breasta, Bucovăţ, Pieleşti, Cetate, Bârca şi Daneţi, locuinţele de intervenţie au fost transformate în spaţii de lucru. Există în toate subunităţile spaţiu suficient, mai mult decât atât, poliţiştii din cadrul secţiilor de poliţie desfăşoară activităţi în toate cele trei schimburi, nefiind situaţii în care să fie toţi lucrătorii în acelaşi timp la serviciu. Cel puţin în Dolj nu avem un astfel de caz. Toate secţiile de poliţie rurală sunt dotate cu calculatoare, imprimante, faxuri şi mobilierul necesar. De asemenea, IPJ Dolj asigură hârtia de scris. Precizez că nu se mai folosesc maşini de scris la nicio subunitate din cadrul IPJ Dolj. Însă, aşa cum am mai zis, când am venit mi-am propus schimbarea condiţiilor de muncă pentru poliţişti, astfel că, la nivelul IPJ Dolj, au fost efectuate deja lucrări de renovare şi modernizare în regim propriu la următoarele posturi de poliţie comunale: Maglavit, Coţofenii din Faţă, Gherceşti, Perişor, Cerăt, Cârna şi la secţiile de poliţie rurale Bârca, Breasta, Rast. Şi în viitor avem în plan modernizarea altor secţii şi posturi de poliţie rurală. De asemenea, în cadrul unui proiect pe fonduri europene, s-au efectuat reparaţii la Postul de Poliţie Valea Stanciului.

Cum vi se pare bugetul IPJ Dolj? Este suficient?

Bugetul alocat inspectoratului a fost suficient şi a permis achitarea în totalitate a tuturor drepturilor personale, precum şi a tuturor cheltuielilor materiale. Nu înregistrăm datorii faţă de furnizori şi personal.  

Cate posturi vacante sunt în IPJ Dolj?

La momentul actual avem 173 funcţii libere.

Numiţi cinci probleme depistate de dumneavoastră personal la nivelul IPJ şi demersurile făcute pentru soluţionarea acestora.

După cum precizam anterior, problemele se referă la deficitul de personal şi la dotarile logistice. Permanent am avut în atenţie îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi satisfacerea cerinţelor şi nevoilor poliţiştilor. Un alt aspect urmărit a fost îmbunătăţirea imaginii poliţiei si creşterea încrederii populaţiei în instituţia noastră.

Ce demersuri aţi facut la nivelul MAI pentru soluţionarea unor probleme punctuale identificate la nivelul IPJ Dolj?

În primul rând vorbesc de solicitarea de fonduri pentru modernizarea sediilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale poliţiştilor. De asemenea, vorbesc de dezvoltarea şi înnoirea parcului auto. Numai în ultimii doi ani, parcul auto al IPJ Dolj s-a mărit cu 107 autospeciale de poliţie noi.

Cum comentaţi faptul că foarte mulţi dintre miniştrii de interne de dupa Revoluţie sunt fie personaje controversate, fie au avut sau au probleme cu legea? A afectat acest lucru în vreun fel activitatea Poliţiei?

Nu comentez. Fiecare răspunde pentru ceea ce face. Organele de anchetă să-şi facă treaba şi să elimine persoanele care sunt certate cu legea şi care nu fac cinste acestei instituţii. Fiecare trebuie să înţeleagă că trebuie să-şi desfăşoare activitatea cât mai bine cu putinţă, guvernată de principii precum fermitate, corectitudine şi profesionalism.

Câte dosare cu autori necunoscuţi au fost rezolvate din momentul în care aţi venit la conducerea IPJ Dolj şi până în prezent?

În medie, annual, poliţiştii doljeni soluţionează aproximativ 4.000 de dosare cu autori necunoscuţi. Un calcul simplu ar stabili că din anul 2009, de când sunt la conducerea IPJ Dolj, s-au soluţionat aproape 32.000 de dosare cu autori necunoscuţi. Spre exemplu, în anul 2015 au fost soluţionate 4.490 de dosare cu AN, iar în anul 2014, peste 7.000 de dosare cu autori necunoscuţi. 

De-a lungul timpului, au fost arestaţi tot mai mulţi poliţişti din Dolj pentru luare de mită. Unul a primit mită brânză. Cum s-a ajuns în această situaţie?

Din nefericire, au fost şi astfel de situaţii care au pătat imaginea instituţiei pe care alţii muncesc din greu să o îmbunătăţerască şi să crească gradul de încredere al populaţiei în Poliţie. Aşa cum am mai spus, fiecare răspunde pentru ceea ce face. Dacă se ajunge la o astfel de situaţie, acel poliţist nu mai are ce căuta în rândurile poliţistilor. Ţin să vă spun şi faptul că în 2015 am avut în Dolj 15 poliţişti care au refuzat mită, iar anul acesta, doar în primele 10 luni, am avut 8 astfel de cazuri. 

„Faţa Luncii“ din Craiova a fost considerat, imediat după Revoluţie, cel mai rău-famat cartier. În zonă oamenii îşi numărau anii de de puşcărie în locul celor de şcoală. Cum vedeţi situaţia în momentul de faţă?

Lucrurule s-au schimbat. Cartierul „Faţa Luncii“ nu mai este un cartier cu problemele care au fost în trecut. Din vara anului 2008, în municipiul Craiova s-a înfiinţat şi o secţie de poliţie, Secţia nr. 6, care are aria de competenţă axată în principal pe acest cartier. Permanent am desfăşurat activităţi cu caracter preventive, tocmai pentru a descuraja comiterea de fapte antisociale.

În cartierul „Faţa Luncii“ locuiesc cele mai puternice clanuri de romi. În urmă cu 11 ani s-au răsculat şi au ieşit în stradă cu furci, săbii şi topoare. Localnicii susţin că situaţia nu s-a schimbat mult în 2016, iar romii se războiesc la fel.

Ţin să precizez faptul că nu mai sunt astfel de conflicte în această zonă, care şi-a căpătat un renume de cartier rău-famat. În general infracţiunile comise acolo sunt cele contra patrimoniului şi alte mici conflicte izolate, legate de căsătoriile dintre membrii familiilor, care se realizează la vârste fragede.  

Totuşi Craiova are clanuri mafiote. Grupările „Frăţia“ şi „Mândria“ sunt cunoscute că fac legea în oraş. Nu mai departe de acum câteva zile, interlopii din gruparea „Frăţia“ s-au bătut între ei într-un bar, iar un bărbat a ajuns la spital.  

Nu putem vorbi de clanuri mafiote care fac legea în oraş. Aşa cum ziceam mai devreme, rata infracţionalităţii în Craiova şi judeţul Dolj înregistrează scăderi de la an la an. Anul trecut am avut cea mai mică rată a infracţionalităţii din ultimii ani. Legat de incidentul la care faceţi referire, poliţiştii au întocmit un dosar de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, care este în lucru. Până la acest moment partea vătămată nu a depus plangere.     

Cum vedeţi situaţia în momentul de faţă în Craiova, după asasinarea liderului cele mai temute grupări din Bănie, Mihai Pîrvu, zis Caiac.

Creşterea gradului de siguranţă al cetăţeanului a reprezentat o prioritate permanentă pentru mine. În Craiova, infracţiunile judiciare sesizate au înregistrat un trend descendent. În anul 2015, nivelul infracţiunilor de natura judiciară sesizate a înregistrat cel mai mic nivel din 2009, de când sunt la conducerea acestei instituţii.  

Toate lumea vorbeşte despre faptul că tot mai mulţi poliţişti corupţi ar fi protejaţi chiar de şefii lor. Unul dintre ei este Dorin Petcu, agent de poliţie în cadrul Biroului de Investigaţii Criminale dom IPJ Dolj. De-a lungul timpului, a fost văzut în compania interlopilor din oraş.

Nu am tolerat şi nu tolerez faptele de corupţie în rândul poliţiştilor. Orice astfel de personaj nu trebuie să facă parte din această instituţie, care este un garant al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi care este mereu in slujba cetăţenilor. Sunt organe abilitate care trebuie să-şi facă treaba, să-i identifice şi să-i elimine pe cei care necinstesc haina de poliţie.

Şi despre băiatul unui fost avocat din Craiova se spune că a ajuns să facă legea în oraş. Pavel Boboc Surdu a fost implicat în numeroase scandaluri în ultima perioadă, însă nu a fost niciodată reţinut. De curând a tras cu arma în centrul oraşului, dar este liber. Mulţi poliţişti chiar se tem să vorbească despre acest caz. Este protejat?  

Protejat? Nici vorbă! Daca vă aduceţi aminte, în urma scandalului în care, într-adevăr, acesta a folosit un pistol neletal, tânărul a fost reţinut de poliţişti pentru 24 de ore, prezentat de procurori cu propunere de arestare preventivă magistraţilor Judecătoriei Craiova, care au decis să fie cercetat în arest la domiciliu. În prezent, se află sub control judiciar.

CV / Cine este Constantin Nicolescu

Constantin Nicolescu (54 de ani) a fost numit şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj în anul 2009, după pensionarea comisarului-şef Gheorghe Bică. În anul 2010, Nicolescu şi-a pierdut funcţia în urma unui control efectuat de Corpul de Control al Ministrului Administraţiei şi Internelor. Pe 2 septembrie 2010, Constantin Niculescu a făcut o cerere la Curtea de Apel Craiova, prin care a solicitat instanţei suspendarea ordinului prin care a fost demis. 15 zile mai târziu, cererea a fost admisă, iar ordinul a fost suspendat. În anul 2011 a fost reinstalat în funcţie, însă Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a făcut recurs împotriva hotărârii date de Curtea de Apel Craiova. Un an mai târziu, MAI s-a răzgândit şi l-a avansat pe comisarul-şef Constantin Nicolescu, iar acesta a trebuit să îndeplinească timp de şase luni funcţia de adjunct al şefului IGPR. În noiembrie 2011, Nicolescu a revenit în funcţia de inspector şef în cadrul IPJ Dolj.