A început recolta în „Sahara Olteniei”. De ce ajung cartofii românești pe mesele străinilor înainte să ajungă în piețele noastre

A început recoltarea cartofilor cultivați în câmp, primii fermieri care îi pun pe piață fiind cei din Călărași, județul Dolj. Sprijinul promis fermierilor pentru această cultură încă întârzie.

Primii cartofi ajung din Călărași, Dolj, pe mesele polonezilor și ucrainenilor FOTO: Ionelia Nucă

Fermierii din Călărași, județul Dolj, au început recoltarea cartofului în câmp, după ce, în prima jumătate a lunii aprilie, au recoltat în solarii. În această zonă sunt recoltele cele mai timpurii din țară, pământul nisipos și temperaturile mai ridicate decât în restul țării favorizând culturile precum cartoful și lubenița. Căpșunile cultivate aici contribuie și acestea la brandul localității Călărași, spune primarul comunei, Sorin Sandu.

În 2026, suprafața cultivată cu cartof în câmp se apropie de 300 hectare în Călărași, iar la aceasta se adaugă alte 10 hectare de solarii cu aceeași cultură.

Producătorii recoltează în funcție de cum reușesc să-și programeze livrările, în Călărași ajungând TIR-uri care asigură transportul către exterior. „Poate că 80% din producție pleacă afară, Polonia și Ucraina”, spune primarul. Cantități mult mai mici ajung și în piețe din Târgu-Jiu, București, Timișoara, Arad, valorificate de fermieri cu suprafețe mai mici, care își permit să aștepte până când își vând singuri marfa.

Prețul cu care pleacă produsul de la fermier este 4 lei/kg, unul mulțumitor pentru producători. Doar că „minunea” nu va ține mult, două-trei zile, iar pe măsură ce crește cantitatea recoltată scade și prețul de achiziție.

Cât despre cerere, „nu avem noi cartofi câtă cerere este”, spune primarul. În sat vin zilnic mașini care încarcă, nu-și permit să aștepte. Situația deocamdată le este favorabilă fermierilor din sudul Olteniei, însă prețurile vor scădea rapid pe măsură ce va începe recoltarea și în alte zone, Lungulețu făcându-le direct concurență.

Cartoful timpuriu este o cultură perisabilă. Tot ce se recoltează este ambalat pe loc și trimis către destinația finală. Sunt peste 1.000 de fermieri în zonă care trebuie să-și vândă marfa și care speră ca prețul bun să țină cât mai multă vreme.

„Este cartoful care se vinde imediat. El într-o săptămână, maxim, trebuie să dispară de pe piață pentru că nu rezistă, ajunge imediat în consum. În această perioadă de o lună de zile se recoltează zeci de mii de tone de cartof”, a mai precizat primarul Sorin Sandu, pentru „Adevărul”.

Cheltuielile sunt și acestea pe măsură. Cultura este înființată încă din iarnă, producătorii folosesc folie tip Agril pentru a o proteja de îngheț. Ce nu pot face, nici în cazul cartofului și nici în cazul lubeniței, este să o ferească de eventualele episoade de grindină, care reprezintă cel mai mare risc în zonă, așa că se militează în continuare pentru construirea unei stații antigrindină, care era în plan, dar care a murit odată cu decizia de a suspenda activitatea antigrindină.

„Am 30 și ceva de hectare anul ăsta. La jumătate față de anul trecut”

Foarte aproape de Călărași, la Dăbuleni, fermierul Ionuț Sgură a cultivat de asemenea cartofi. Are, în Dăbuleni și Dobrotești, în total aproximativ 30 hectare cultivate. Suprafața este însă la jumătate față de anul trecut, pentru că 2025 n-a prea adus profit. Și cum ajutorul, promis și anul trecut de Ministerul Agriculturii, n-a mai venit, devine deja o cultură riscantă, explică fermierul.

Diferența este că nu cultivă cartofi timpurii, ci va începe recoltatul undeva în iunie.

„Prețul a fost foarte mic anul trecut și nu am mai avut garanție să mai cultivăm așa mult. Am vândut cu 80 de bani pe kilogram, aceasta a fost media. Nici prețul de început n-a fost mare, a fost 1 leu pe kilogram”, a detaliat fermierul, pentru „Adevărul”.

Cheltuielile, în schimb, sunt considerabile, depășesc 25.000 lei, depinzând de prețul cartofului de sămânță, de prețul pesticidelor etc..

Fermierul face chiar un calcul și spune că acum 10 ani vindea cartoful cu 1 leu/kg, iar tona de îngrășăminte era 800-900 lei, pe când acum a ajuns la 3.500. Motorina o cumpăra atunci cu 4 lei/l, acum prețul este 10 lei/l. „Astea sunt problemele”, explică Ionuț Sgură.

Fermierul Ionuț Sgură a înjumătățit suprafața cultivată cu cartof FOTO: arhiva personală Ionuț Sgură

În anii în care vânzarea a mers bine și prețul a fost bun a investit profitul pentru a se dota cu utilaje, ajungând de la un „tractor mic românesc” la un parc impresionat: combine de recoltat cartofi, mașini de plantat, utilaje de prelucrare a solului, stivuitoare, utilaje pentru depozit etc.

Nu poate renunța și din acest motiv, pentru că nu și-ar mai recupera toate aceste investiții. „Cea mai problemă ar fi să renunț la sistemul de irigat. Am 70 de hectare irigabile, nu mai recuperez banii investiți niciodată”, mai spune fermierul.

Ajutorul de minimis ar fi ca o gură de oxigen. Potrivit proiectului relansat în transparență de Ministerul Agriculturii (s-a trecut prin această etapă și anul trecut, fără să se acorde sprijinul), suma propusă a fost de 200 euro/ha. Ulterior s-a vorbit chiar de o sumă de 800 euro/ha, însă fermierul este convins că se va întâmpla fix ca anul trecut și vor rămâne doar cu promisiunea. Pe de altă parte, un ajutor real ar fi o sumă de 500 euro ha, estimează fermierul.

Fără sprijin, celor din agricultură le va fi din ce în ce mai greu. Toate cheltuielile au crescut și continuă să crească, iar o altă mare problemă cu care se confruntă este forța de muncă.

Ionuț Sgură s-a trezit că nu mai vin la muncă nici oamenii pe care i-a plătit în avans, încă din iarnă. Pentru cei care pot lucra pe utilaje oferă 400 lei/zi și nici așa nu găsește doritori. Iar problema este una generală, toți fermierii se plâng de lipsa forței de muncă.

„Nu vor cu contract de muncă, nu vor nici zilieri, că și-ar pierde ajutorul social”, explică fermierul. „Am ajuns în situația în care putem să ne bazăm doar pe noi”, adaugă fermierul.

Ionuț Sgură exploatează în total peste 100 de hectare. Cultivă și cereale, însă nici cerealele nu l-au scos din impas. „Dacă porumbul l-am dat cu 0,9 lei/kg?!”, întărește fermierul cele spune anterior.

Suprafața cultivată scade, ajutorul promis întârzie

În anul 2024, potrivit datelor prezentate de Ministerul Agriculturii în proiectul hotărârii de guvern pentru acordarea sprijinului de minimis, suprafața cultivată cu cartof în România a fost de 75.800 de hectare. Cu un an înainte a fost 79.400 hectare, iar în 2022  - 80.600 hectare. Evident, și producția totală a fost mai mică, 1.053,3 mii tone în 2024, față de 1.345,8 mii tone în 2022.

În 2024, mai arată datele Ministerului Agriculturii, România a importat 287.226,43 tone de cartof și a exportat 14.569 tone.

Consumul anual de cartof în țara noastră se situează în jurul valorii de 101-102 kg/persoană.