Video Sute de fermieri cer sistem antigrindină în sudul Olteniei. „Republica Moldova a acoperit aproape integral cu puncte de lansare”

Aproximativ 300 de fermieri s-au întâlnit într-o comună din Dolj pentru a stabili cum pot grăbi continuarea unei investiții într-un grup de lansare de rachete antigrindină. „Suntem descoperiți, firma nu mai vrea să ne asigure cultura”, spun aceștia.

Punctele de lansare existente și cele în proiect în 2024 FOTo: FB/Sistemul National Antigrindina

În timp ce fermierii din estul țării au ieșit în stradă pentru a se împotrivi folosirii rachetelor antigrindină, pe motiv că din cauza acestor sisteme zona lor este ocolită de ploaie, în sudul Olteniei aproximativ 300 de fermieri s-au adunat să vadă ce pot face pentru a grăbi proiectul de construire a nouă puncte de lansare într-o zonă în care grindina le provoacă pagube an de an. Investiția, de peste 3 milioane euro, a fost trecută în 2024 pe lista celor finanțate, însă pentru 2025 lucrurile sunt până la această dată incerte. „Deoarece există indicii că sistemul nu mai este dorit și că nu a fost, încă, bugetat, în urma acestei întâlniri va fi întocmit un memoriu care va fi semnat de către toți primarii localităților implicate, care va fi înaintat către primul ministru și către Ministerul Agriculturii, în vederea urgentării implementării lui”, a transmis primarul comunei Călărași, Sorin Sandu, într-o postare pe contul său de Facebook.

Întâlnirea a avut loc la Călărași, fiind peste 300 de participanți, fermieri și edilii din Dăbuleni, Bechet, Ostroveni, Sadova, Amărăștii de Jos, Urzica-Olt, Călărași, dar și conducerea Direcției Agricole Dolj și reprezentanții Centrului Antigrindină Drăgășani.

Teama oamenilor este că proiectul pentru care se fac demersuri încă de acum patru ani ar putea să rămână nefinalizat, având în vedere curentul puternic ce se împotrivește folosirii sistemelor antigrindină.

„Fără acest tip de protecție îmi este teamă că, dacă vremea va fi la fel de capricioasă ca și până acum, ne va trimite pe toți într-o primăvară în străinătate. (...) Dacă ei (n. red. - fermierii din alte zone ale țării care cer să nu se mai folosească rachetele anti-grindină) pot să impună desființarea unui sistem, oare Oltenia nu poate să impună funcționarea acestui sistem în zona noastră?”, li s-a adresat celor prezenți primarul localității gazdă, Sorin Sandu.

„Activitatea este extrem de precisă”

Reprezentanții Centrului Antigrindină OLTENIA le-au prezentat fermierilor care sunt capacitățile de apărare antigrindină în această parte a țării, dar și cum acționează rachetele antigrindină, pentru a fi convinși că acțiunea are doar un efect de apărare și nicidecum nu îndepărtează precipitațiile de zona în care sunt folosite.

Adrian Alexandrescu, director de program în cadrul instituției, a oferit de asemenea date despre sistemul actual din România, dar și despre cum se apără de grindină vecinii noștri și alte state europene. „Republica Moldova a acoperit aproape integral cu puncte de lansare”, a afirmat Alexandrescu. În Bulgaria sunt 250 puncte de lansare, în Serbia – 96 de puncte, Ungaria folosește generatoare, o metodă de combatere terestră, în Croația se folosește un sistem mixt – generatoare și rachete, în Franța se folosesc generatoare etc. Vecinii bulgari chiar au venit în România, nu cu mulți ani în urmă, să îi învețe pe români să folosească rachetele.

În sudul țării, amplasarea sistemelor anti-grindină a început cu opt ani în urmă, iar după implementarea proiectelor anunțate, centrul Oltenia va deveni cel mai mare din țară. Primele trei puncte de lansare au fost construite în Vâlcea și Olt, la Mădulari, Ștefănești și Dobroteasa. În 2018 s-au construit alte șapte puncte de combatere, în zona Drăgășani, iar în 2019 s-a înființat grupul de combatere de la Segarcea, cu puncte la Criva, Radovan, Cerăt, Padea și Dâlga. În 2020, a a venit rândul zonei Mehedinți, unde au fost construite și date în folosință cinci puncte de lansare, ulterior adăugându-se alte două.

La această dată, conform informațiilor prezentate fermierilor, se asigură protecția a 425.000 hectare, cu cele 19 puncte de lansare. În procente, cele mai întinse suprafețe protejate sunt cele ocupate cu cultura mare – 31,19%, urmate de suprafețele legumicole – 21,29%, așezările umane – 20,34%, viile – 18,22%, urmate de livezi.

„De foarte multe ori în România acționăm ca și pompierii. Așteptăm să ia foc ceva și după aceea ne gândim să asigurăm protecția. Eu cred că ar trebui să acționăm altcumva. Să avem o strategie, s-o urmărim și s-o punem în aplicare”, le-a spus Alexandrescu fermierilor.

Grindina din 2021, calamitatea din care nu-și mai revin

În zona Dăbuleni, în mai 2021 grindina a lovit cumplit, fiind distruse peste 70% din culturi. Un fermier prezent la întâlnire a dezvăluit că, deși a avut cultura asigurată, s-a judecat cu firma asiguratoare timp de trei ani, reușind în 2024 să-și primească banii. Paguba n-a fost deloc mică, fiind vorba de peste 30 de hectare și de investiții de 60.000 euro/ha. Grindina a bătut și în anii următori, așa că fermierii nu doar că sunt de acord cu construirea acestor puncte de lansare, ci întreabă ce pot face ei pentru a grăbi acest proiect.

„Nouă, fermierilor, de la producerea acestor evenimente companiile nu mai vor să ne plătească asigurări. Riscurile fiind foarte mari și având în fiecare an aceste fenomene extreme, suntem descoperiți, firma nu mai vrea să ne asigure cultura”, a explicat fermierul, după ce a ascultat atent planurile de extindere expuse de reprezentantul Centrului Antigrindină Drăgășani. „Totul este foarte frumos. Dar când se poate continua? Când se pune în aplicare? Aveți o viziune?”, a insistat fermierul.

E vorba de construirea a nouă puncte de lansare noi (Dăbuleni, Stăvaru - Olt, Amărăștii de Jos, Daneț, Călarași, Castranova, Celaru, Sadova și Roiște), chiar în zona lor. În cinci localități s-au obținut toate avizele și se poate începe construcția, doar că nu sunt bani, au recunoscut reprezentanții centrului. Cele nouă puncte de lansare ar proteja 178.000 ha, o suprafață importantă.

Întâlnirea a avut loc în comuna Călărași FOTO: FB/Sorin Sandu

Fermierii au aflat cum se formează grindina, când se intervine, că metodele sunt deosebit de precise, folosindu-se date furnizate de radarul meteo. „Ce fac rachetele? În niciun caz nu îndepărtăm norii. Norii se duc pe culoarul lor, nu avem nici posibilitatea să facem așa ceva”, li s-a explicat celor prezenți. În Republica Moldova, astfel de sisteme se folosesc din anii '60, li s-a mai transmis.

Există trei metode prin care se poate face combaterea, folosirea rachetelor fiind cea mai eficientă. Se mai poate face combatere cu avioanele, cu o eficiență mai mică, dar și cu generatoare terestre, metodă cu o eficiență de 60%. Anumite state europene dezvoltate nu folosesc rachetele, au mai aflat fermierii, pentru că traficul aerian este intens. Există, de altfel, și în zona lor posibilitatea ca în anumite momente specialiștii care coordonează sistemele antigrindină să nu le poată folosi, atunci când nu primesc spațiu aerian, pentru prioritate au aviația civilă, aviația militară, misiunile de urgență, alte tipuri de misiuni. „Dacă vine interdicția, nu lansăm, suntem ultimii”, au explicat reprezentanții Centrului Antigrindină.

În 2021, specialiștii aveau toate informațiile în punctul de comandă, iar dacă ar fi avut și elementele de execuție, respectiv punctele de lansare, „nu se întâmpla ce s-a întâmplat”.

Un memoriu, care va fi transmis către Ministerul Agriculturii și către alte instituții, este ce au decis fermierii să înainteze în urma întâlnirii. Cer alocarea sumelor necesare pentru a se trece la construirea celor nouă puncte de lansare, dacă cererea lor va fi aprobată existând posibilitatea ca investiția să se realizeze până la sfârșitul anului, ceea ce înseamnă că în 2025 vor fi fără tot fără umbrelă în zonă.