VIDEO Cele mai frumoase moschei şi geamii din Dobrogea. Unde se roagă musulmanii în postul Ramazanului
0
În toate lăcaşurile de cult musulman din România au loc ritualuri specifice Lunii Sfinte a Ramazanului, (27 mai-25 iunie), când musulmanii celebrează postul ce semnifică revelarea Coranului către Profetul Mohammad.
Comunitatea musulmană din România a intrat din 27 mai în postul din Luna Ramaza, ce se va încheia la 25 iunie. Cei cinci stâlpi de bază ai credinţei islamice sunt credinţa (Shahadet - mărturisirea), rugăciunea zilnică (Salah - cele cinci rugăciuni obligatorii), caritatea (Zekah - contribuţia la bunăstarea celorlalţi), Sawm (postul din luna Ramazan) şi pelerinajul la Mecca (Hajj). Ramazanul este luna în care primul verset din Coran, Cartea Sfântă a Islamului, a fost revelată Profetului Mohammad acum mai bine de 1.400 ani.
Cultul musulman se numără printre cele mai timpurii culte din Dobrogea, din anii 1200, când în nordul Dobrogei, la Babadag, au descălecat otomanii conduşi de Sari Saltuk Baba, misionarul care este înmormântat în Babadag. Mausoleul său este unul dintre cele mai vechi vestigii ale civilizaţiei islamice pe teritoriul României. În aceeaşi categorie intră Mausoleul Mischin Baba de pe insula Ada Kaleh, ce a fost strămutat pe ostrovul Şimian de lângă Drobeta Turnu Severin. Cişmelele din Dobrogea sunt semnele străvechi ale civilizaţiei otomane, ca geamia Gazi Ali Paşa (din anul 1522) de la Babadag.
În judeţul Constanţa erau peste 160 geamii la începutul secolului al XX-lea. Dobrogea fusese sub stăpânire otomană neîntreruptă vreme de 458 ani, între anii 1420 şi 1878. În oraşul Constanţa erau 7 geamii, dintre care două erau mari - moschei: Mahmudia (construită în 1822) şi Azizia (din 1869). Ultima există şi azi, sub numele de Hunchiar, care înseamnă „sultan“.
Pe locul moscheii Mahmudia a fost ridicat cel mai mare lăcaş de cult din România. Moscheea cea mare din Constanţa poartă numele Regelui Carol I, fiind ridicată în anii 1910-1913 la dorinţa Suveranului, care a ţinut să răsplătească loialitatea comunităţii musulmane. În semn de recunoştinţă, moscheea a fost botezată cu numele lui Carol I. Aici a fost adus covorul oriental din geamia de pe insula Ada Kaleh, în greutate de 500 kilograme şi de dimensiuni 9 metri x 14 metri. Covorul este lucrat în celebrul aelier de artizanat Hereke din Turcia. Minaretul moscheii Carol I, înalt de 47 metri, are o scară în spirală, cu 140 trepte, de unde se admiră panorama zonei vechi a Constanţei, Cazinoul, porturile Constanţa şi Tomis, Marea Neagră.
FOTO Antonio Alexandru
La Medgidia, oraşul denumit după fondatorul său, sultanul Abdul Medgid, unde există o mare comunitate musulmană, sunt 6 geamii. Aici se află Geamia Sultan Abdul Medgid, cea care era consideară cea mai mare şi mai frumoasă din Dobrogea, până la construirea Moscheii Carol I. Alături funcţionează Colegiul Pedagogic Musulman Kemal Ataturk.
La Mangalia, o frumoasă moschee datează din anul 1590. Numele său a fost dat de Esmahan, fiica sultanului Selim al II-lea.
„De 100 ani, România nu mai este vecină cu niciun stat musulman. Dar de pe vremurile veacului de mijloc (secolul al XV-lea), de pe când Imperiul Otoman avea graniţă comună cu Ţările Române, elemente de cultură şi artă musulmană au pătruns în cultura şi arta românilor, aducândd-I ceva din farmecul şi pitorescul specific oriental: culoarea vie, fineţea şi gingăşia formei, rafinamentul podoabei, virtuozitatea tehnică - aceste calităţi asimilate creator au dat o amprentă caracteristică amprentei româneşti. Astăzi, în România, monumentele de artă musulmană, ca de altfel, întreaga moştenire culturală a trecutului, se bucură de ocrotirea şi grija Statului român. Astfel noi, descendenţii celor ce au creat aceste monumente, cetăţeni români de origine turcă şi tătară, pot regăsi tradiţia lor culturală, mai mult, aceste monumente sunt larg popularizate“, precizează Muftiatul Cultului Musulman din România.
În Islam, Luna Ramazan semnifică începutul revelării Coranului Cel Sfânt, acest eveniment fiind consemnat a fi avut loc în Noaptea Sfântă de Kadir a 27-a noapte din Luna Ramazan, în peştera Hira din muntele Nur de lângă oraşul Mecca, în anul 610, revelaţie ce a durat 23 de ani.
Învăţăturile islamice impun ca timp de 29 de zile anul acesta, credincioşii musulmani să parcurgă un ciclu spiritual profund, distinct normelor cotidiene de pe parcursul anului, cele patru săptămâni fiind petrecute în post şi rugăciune, pentru primenirea corporală şi spirituală.
Potrivit tradiţiei şi preceptelor religioase, postul negru şi efectuarea celor cinci rugăciuni zilnice, de preferinţă în cadrul unei geamii, sunt urmate în perioada nocturnă de cina (Iftar), pe care musulmanii o împart cu prietenii, rudele, cunoscuţii sau pelerinii. În aceeaşi perioadă, masa rituală de dinaintea zorilor (Sahur) este luată în familie.
Pentru a marca semnificaţia deosebită a acestei Luni Sfinte, slujbele din moschee (mukabele) încep dimineaţa cu citirea Coranului Cel Sfânt, de catre imami, la care participă femeile. Seara are loc slujba (teraavih), cu participarea bărbaţilor cât şi a femeilor din comunitate.
Ramazanul înseamnă abstinenţa de la mâncare, băutură, fumat şi relaţii sexuale în intervalul menţionat. Călătorii, femeile gravide, femeile care alăptează şi bolnavii pot amâna postul, urmând a-l ţine ulterior. În această lună, considerată a iertării şi a milei, musulmanii trebuie să aibă un alt comportament specific perceptelor islamului. Religia islamică stabileşte postul ca un mijloc de purificare, un exerciţiu de autocontrol şi o dovadă de credinţă.
Conform religiei islamice, Postul Ramazanului este un act de pietate şi recunoştinţă faţă de Allah, Cel Care i-a revelat Profetului Muhammed (Pbuh) Cartea Sfântă, Coranul. Tradiţia islamică spune că tot în această perioadă porţile Paradisului sunt deschise, cele ale iadului se închid, iar diavolii sunt încătuşaţi.
Un moment important pentru credincioşii musulmani în perioada Lunii Ramazan este Noaptea de Kadîr (Kadîr Gecesi–Noaptea Atotputernică), celebrată anul acesta în noaptea de 21/22 iunie. În această noapte se consideră că Allah Atotputenicul i-a revelat Cartea Sfântă, Coranul - Profetului Muhammed (Pbuh). Tradiţia spune, de asemenea, că tot în această noapte rugăciunile sunt îndeplinite.
În postul Ramazanului se salută cu tradiţionala urare: „Ramazan fericit! Ramazan Ayniz Qayirli Bolsin! Ramazan Ayi Hayirli Ve Mubarek Olsun! Şehr-U Ramadan Mubarak!“.
Pe aceeaşi temă:
Oameni de alte religii care serbează Crăciunul alături de creştini
Se încarcă comentariile...
