Un soldat din Primul Război Mondial era doctor în matematică la Sorbona. O teoremă îi poartă numele, la fel şi Institutul de Matematică al Academiei

0
0
Soldaţi români, pe frontul Primului Război Mondial Sursa foto MApN
Soldaţi români, pe frontul Primului Război Mondial Sursa foto MApN

A luptat în Primul Război Mondial, fiind proaspăt deţinător al titlului de doctor în matematică obţinut la Sorbona. Apoi s-a luptat pentru înfiinţarea unui institut de matematică. O teoremă îi poartă numele, la fel şi Institutul de Matematică al Academiei Române.

În contextul împlinirii a 100 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial se cuvine amintit numele strălucitului matematician Simion Stoilow, omul care a dat numele Institutului de Matematică al Academiei Române şi care este considerat creatorul şcolii româneşti de analiză complexă.. El a luptat pe frontul din Dobrogea în Primul Război Mondial, fiind fiul unui colonel care a luptat la Smârdan, în Războiul de Independenţă de la 1877.

Simion Stoilow s-a născut la 14 septembrie 1887 la Bucureşti, în familia unui militar de carieră. Rigoarea şi precizia moştenite şi însuşite au fost decisive pentru viitorul său. După studiile făcute la Liceul Carol I din Craiova, Simion urmează Facultatea de Ştiinţe de la Sorbona, unde obţine în 1916 titlul de doctor în ştiinţe matematice. Imediat după înalta distincţie, tânărul Stoilow se întoarce în ţară pentru a se înrola în trupele Armatei Române şi a lupta în Primul Război Mondial. Este trimis pe frontul din Dobrogea, apoi pe cel din Moldova şi reuşeşte să supravieţuiască bătăliilor crâncene de pe linia de sud-est.

După război, Simion Stoilow se întoarce la menirea sa, matematica. În 1919, Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi îi acordă titlul de doctor docent în analiza matematică. Devine profesor la Iaşi şi apoi la Bucureşti, primind onoarea de a fi membru al Academiei Române. Predă la Cernăuţi, apoi la Politehnica din Bucureşti. Este numit decan al Facultăţii de Ştiinţe de la Universitatea din Cernăuţi (1925-1926, 1932-1939) şi al Facultăţii de Matematică şi Fizică a Universităţii din Bucureşti (1944-1945).

Simion Stoilow este ambasador al României în Franţa în anii 1946-1948, apoi revine în ţară, unde îl aştepta o elită prigonită şi sufocată de regimul comunist, care trebuia salvată cu orice resurse. În 1945 se înfiinţase Institutul de Ştiinţe Matematice, la iniţiativa unui grup de matematicieni: Radu Bădescu, Dan Barbilian, Nicolae Ciorănescu, Gheorghe Demetrescu, Alexandru Froda, Dionisie Germani, Alexandru Ghica, Gheorghe Mihoc, Grigore Moisil, Miron Nicolescu, Octav Onicescu, Alexandru Pantazi, Dimitrie Pompeiu, Simeon Sanielevici, Petre Sergescu, Simion Stoilow, Gabriel Sudan, Nicolae Teodorescu, Victor Valcovici, Gheorghe Vrânceanu.

În 1949 se înfiinţează Institutul de Matematică al Academiei Române. Primul director a fost Dimitrie Pompeiu, iar adjunct era Simion Stoilow. Starea de sănătate a lui Pompeiu nu îi permite să fie activ în poziţia administrativă, rol care este preluat de Stoilow. La moartea lui Pompeiu, în 1954, Stoilow trece la conducerea oficială a institutului, unde va rămâne, la rândul său, până la moarte. La 4 aprilie 1961 se stinge din viaţă la Bucureşti.

Simion Stoilow matematician Sursa foto wikipedia.org

După 14 ani, în 1975, Nicolae Ceauşescu decide să închidă Institutul de Matematică al Academiei Române. Prea multă eminenţă cenuşie, prea mult pericol de gândire liberă pentru un dictator analfabet, de meserie cizmar, care ţinea o ţară în chingi. Revoluţia din 1989 aduce redeschiderea institutelor de specialitate ale Academiei Române. Institutul de Matematică al Academiei Române poartă astăzi numele lui Simion Stoilow, recunoscând meritele celui care l-a dezvoltat, folosindu-şi trecerea pe care o avea la mai-marii comunişti pentru a asigura comunităţii de matematicieni un mediu favorabil de lucru, în ciuda condiţiilor socio-politico-economice. Academia Româmnă acordă anual Premiul Simion Stoilow celor cu rezultate deosebite în cercetarea matematică.

Casa din Craiova, de pe Calea Unirii nr. 7, în care omul de ştiinţă a locuit în copilărie şi în adolescenţă, are o placă memorială care aminteşte de viaţa lui Stoilow.

Simion Stoilow este creatorul şcolii româneşti de analiză complexă şi al teoriei topologice a funcţiilor analitice. El a dat, printr-o teoremă ce-i poartă numele, o caracterizare topologică completă a noţiunii de funcţie analitică. Biografii săi aminteau de vorbele lui Grigore C. Moisil, care scria în 1971: „Stoilow nu şi-a închipuit niciodată că e conducătorul matematicii româneşti. Şi fiindcă nu şi-a închipuit, a fost“.

Pe aceeaşi temă:

Durerea unui olimpic de 15 ani: inima lui bate pentru matematică, dar are un defect din naştere, descoperit de medici

Radiografia dură a unui profesor român: „Există un dispreţ al şcolii româneşti pentru copiii care nu sunt brilianţi“

Cei mai buni tineri matematicieni, la Constanţa. Facultatea de Matematică şi Informatică aniversează 150 ani de la înfiinţarea Academiei Române

Evaluare Naţională 2016 Constanţa. Matematicieni, despre cerinţa-capcană de la examen: „Copii, n-aveţi dreptate! Lăsaţi-vă de petiţii, faceţi exerciţii!“

Orfanii care şi-au învins destinul: matematicianul şi medicul veterinar

Constantin Năstăsescu, matematician: „Visez calcule noaptea. Este infernal!“

Mai multe - Constanţa

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite