Surpriza de la regionalizare. Constanţa, detronată de la rangul de capitală a Sud-Estului României

Regiunile României, într-o nouă împărţire teritorial-administrativă

În viziunea USL, Constanţa nu este cel mai important oraş al regiunii care cuprinde 6 judeţe. Capitala Regiunii Sud-Est ar urma să fie stabilită la Brăila.

Politicianul USL Sorin Frunzăverde (fost PDL) a elaborat proiectul privind noua împărţire regională a României. În varianta lui Frunzăverde, ţara ar urma să aibă 8 regiuni, în care cea de Sud-Est ar fi ultima.

Componenţa regiunii ar fi următoarea: judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Reşedinţa ar fi nu la Constanţa, ci la Brăila, adică în oraşul situat în centrul regiunii.

Judeţele din Bărăgan, limitrofe Constanţei, ar urma să facă parte din Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman. Reşedinţa acestei regiuni ar fi la Călăraşi.

Bucureştiul ar avea propria regiune. Regiunea Bucureşti-Ilfov va fi formată din Capitală şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în Bucureşti.

Proiectul regionalizării este adus iarăşi pe tapet, după ce guvernarea PDL a vorbit despre voievodate în 2011, stârnind aprige critici.

Atunci, administraţia PSD-istă a judeţului Constanţa a organizat la 6 noiembrie 2011 un referendum privind păstrarea identităţii locale. Referendumul a picat din aceleaşi motive pentru care a picat şi cel al demiterii preşedintelui Traian Băsescu: nu a întrunit cvorumul de 50%+1, raportat la populaţia oficială. 

Un europarlamentar PDL spune că n-a fost nici atunci de acord cu proiectul de regionalizare. Constănţean de origine, Sebastian Bodu consideră iniţiativa o insultă la adresa locuitorilor celui mai mare şi mai important oraş din sud-estul ţării.

Liberalii din Constanţa au simţit nevoia să explice proiectul USL. „Judeţele nu vor fi desfiinţate, nu se va suplimenta numărul de funcţionari din administraţie şi nu vor creşte nici cheltuielile publice. Dar se reduce birocraţia, deoarece regiunea va căpăta statut de autoritate de management şi avea relaţie directă cu Bruxelles-ul pentru accesarea fondurilor europene“, arată politicienii.