Scufundătorul care a întâlnit un rechin în Marea Neagră. Dragoş Popescu: „Mă pot considera norocos“

0
0
Instructorul de scufundări Dragoş Popescu Arhivă personală
Instructorul de scufundări Dragoş Popescu Arhivă personală

Instructorul de scufundări Dragoş Popescu a avut şansa să surprindă în imagini un rechin în mediul său natural, în Marea Neagră, în zona epavelor de la Costineşti.

O româncă şi o austriacă au murit recent atacate de rechini în staţiunea Hurghada, respectiv Sahl Hasheesh de la Marea Roşie din Egipt. 

Dar în Marea Neagră trăiesc doar rechini de talie mică, denumiţi „câini de mare“, care nu atacă oamenii, astfel că întâlnirea cu un astfel de peşte este considerată de cunoscători una norocoasă. 

Cu toate acestea, puţini sunt cei care se pot lăuda că au înotat alături de un rechin. 

Rechinul de la Costineşti

În septembrie 2017, instructorul de scufundări Dragoş Popescu (48 de ani) a avut şansa de a vedea la mică distanţă un astfel de peşte în Marea Neagră, la Costineşti, dar şi inspiraţia să îl fotografieze. 

„La scufundările în Marea Neagră, orice vietate marină mai mare decât guvidul este ceva special, şi dacă ai norocul să poţi surprinde apariţia, poţi apoi identifica specia pentru a o adăuga în lista frumuseţilor văzute la scufundări în România“, explică el.

Întâlnirea de grad zero

Urcând către suprafaţă, la finalul unei incursiuni scurte la una dintre epavele de larg din zona Costineşti, scufundătorul Dragoş Popescu a zărit ceva de dimensiuni apreciabile apropiindu-se rapid.

Cunoştea forma şi mişcarea rechinilor de la scufundările din Insulele Maldive, dar tot i-a luat o clipă să identifice protagonistul.

„Nu mă aşteptam la asemenea întâlnire, şi pentru că eram pe final de prima scufundare, doream să păstrez acumulatorii în stare bună pentru o a doua scufundare la una dintre epavele de lângă digul de Nord al portului Agigea. Atât GoPro-ul, cât şi luminile erau oprite şi singurul pornit era aparatul foto, carcasa acestuia neavând buton on/off. Îmi amintesc şi acum ce gânduri mi-au trecut rapid prin minte: dacă pornesc luminile, se sperie, dacă pornesc GoPro-ul, acesta scoate câteva sunete ascuţite şi se sperie. Aşa că am încercat să fac câteva poze“, rememorează Dragoş întâlnirea din adâncuri. 

Din cauza luminii reduse, focalizarea a fost dificilă şi calitatea imaginii nu e foarte bună. A reuşit însă să surprindă în trei-patru cadre un exemplar de rechin cu o lungime de aproximativ 1-1,3 metri lungime. 

Rechinul fotografiat de instructorul de scufundări. Imaginile fac parte din arhiva lui Dragoş Popescu şi nu pot fi reproduse fără acordul acestuia

Rechin Marea Neagră FOTO Dragoş Popescu
Dragoş Popescu Arhivă personală

Dragoş Popescu Sursa arhiva personală

„Am fost uimit, nu îmi venea să cred că sunt atât de norocos încât să întâlnesc un rechin în Marea Neagră. Cu siguranţă a fost o întâlnire norocoasă şi neaşteptată, cu cât rechinii se apropie de ţărm şi trăiesc pe fundul mării. Speciile de rechin din Marea Neagră nu trec de 1,80 metri lungime şi nici nu sunt periculoase întrucât nu atacă omul. Eu atunci mă aflam cam la o adâncime de 10 – 20 de metri, iar în acea zonă fundul mării coboară până la 32 – 34 metri“, mărturiseşte instructorul de scufundări.

Rechin Marea Neagră FOTO Dragoş Popescu

Rechinul fotografiat de instructorul de scufundări. Imaginile fac parte din arhiva lui Dragoş Popescu şi nu pot fi reproduse fără acordul acestuia

„Rechinii aveau în stomac bucăţi de delfini, mari cât pumnul unui om“ 

Peştii care seamănă teroare în toate apele globului se găsesc şi în Marea Neagră, în număr foarte mic. În trecut, situaţia era altfel. Conform unui studiu al Institutului de Bio-Oceanografie, între anii 1934 – 1939, s-au făcut determinări la peste 2.300 de rechini, semn că numărul lor era infinit mai mare.

S-a stabilit că aceştia trăiesc la o adâncime de 110 în marea noastră şi ei se apropie de ţărm primăvara, la adâncimi de doar 45-60 de metri, unde are loc copulaţia. Toamna se apropie din nou de ţărm, la adâncimi de 23-35 de metri şi rămân aici până la mijlocul lunii noiembrie, când se nasc puii. Apoi, rechinii dispar din nou în adâncurile mării. 

Hrana lor se compune, în cea mai mare parte, din organisme de fund: decapodele, peştii Gadus euxinus, onos triccirratos, Mulus barbartus şi Gobiidele. Aproape un sfert din rechinii cercetaţi aveau în stomac bucăţi de delfini, mari cât pumnul unui om, dar nu s-a întâlnit niciun caz în care să se fi găsit, în stomacul lor, părţi din corpul omenesc, conform autorului studiului despre rechini, semnat de Zaharia Popovici şi publicat în revista „Ponticele“ din anul 1940.

Ospăţul marinarilor străini

Spre deosebire de alte ţări cu ieşire la mare, România nu excela la acel moment la pescuitul de rechini, din cauza metodelor rudimentare cu care plecau pescarii pe mare, dar şi din cauza cererii scăzute, carnea de rechini fiind consumată numai de marinarii străini şi prea puţin în ţară. Practic, la noi s-au pescuit din anul 1933.

Cu toate acestea, din datele existente, aflăm că nu puţini rechini au sfârşit în plase. Astfel, dacă în anul 1926 s-au pescuit 913 kilograme, în 1933 cantitatea a ajuns la 2.317 kilograme, iar în 1938 la 27.732 de kilograme. „La această producţie au lucrat anual 6-12 lotci pescăreşti, cu un echipaj de 18-36 pescari, deci un număr foarte restrâns de îmbarcaţiuni şi oameni“, conform autorului Zaharia Popovici.

„Sportivii ştiu ce istovitor este să tragi la rame 2-3 ore în şir. Pescarii noştri trag adesea 20 ore în şir la rame, ca să ajungă la locurile de pescuit rechini. Drumul acesta îl fac deseori contra vântului şi pe furtună, riscând, în fiecare moment, viaţa. O clipă de neatenţie, pe timp de furtună, şi valurile se prăvălesc peste barcă, umplând-o şi împingând-o la fund. Amintirea ultimului naufragiu din toamna anului 1939, care a costat viaţa a trei bravi pescari de rechini, undeva, departe în larg, în locuri neştiute, este încă vie în memoria noastră“, scria Zaharia Popovici.

Rechinii erau vânaţi pentru carnea sa, dar mai ales pentru untura extrasă din ficatul lor, care se utiliza la fabricarea săpunurilor, dar şi în tăbăcării. 

Vă mai recomandăm:

Masacrul delfinilor capturaţi în Marea Neagră pentru un proiect militar secret. Majoritatea nu trăiau până anul următor

Dosarele X din Constanţa: cum a ajuns în Marea Neagră o balenă antrenată în scopuri militare în fosta URSS

Constanţa


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri