Satul dobrogean fără niciun caz de COVID-19: „N-am auzit de vreunul în izolare. Aici se moare doar de moarte bună“ FOTO
0
Comuna constănţeană Horia, cu cele două sate Cloşca şi Tichileşti, nu a avut nicio infectare în valul patru al pandemiei de COVID-19, conform datelor oficiale oferite de Prefectura Constanţa.
La aproximativ 100 kilometri de Constanţa, pe drumul ce duce la Hârşova, se află Horia, o aşezare pierdută printre dealurile dobrogene. Oamenii de aici se luptă cu aceleaşi probleme ale satului românesc: sărăcie, depopulare, lipsa locurilor de muncă. Însă, tocmai depărtarea de oraşe i-a ferit pe oameni de infectarea cu noul coronavirus, fiind singura localitate din judeţul Constanţa cu incidenţă 0.
Rar vezi oameni pe uliţa satului. În centru, tronează, impunătoare, o statuetă care-i întruchipează pe Horea, Cloşca şi Crişan, semn că denumirea satelor a fost inspirată de numele celor care au luptat în Transilvania pentru drepturile ţăranilor. Din triada vestită, Horia mai deţine în administrare două sate: Cloşca şi Tichileşti. Satul Crişan a ajuns, în urma împărţirilor administrative, în componenţa unei comune învecinate, Crucea. Ceva mai multă animaţie este în faţa magazinului cu de toate, acolo unde se dezbat ultimele ştiri politice.
Sătenii sunt mai preocupaţi de soarta Guvernului decât de virusul SARS-CoV-2. Bătrânii care şi-au făcut drum din case până la magazinul din centru pentru a-şi cumpăra o pâine dezbat soarta ţării sub soarele de noiembrie. „Dacă nu sunt în stare să facă Guvernul, să aducem alţii, din Franţa“, se discută la „sfatul popular“ al comunei.
De virus nu se tem, că sunt „vaccinaţi cu ţuică“. Nici măsurile nu se prea respectă după ce ies din magazinul universal, unde nu sunt primiţi decât dacă poartă masca regulamentar.
Centrul comunei Horia
Locul unde toţi au murit de moarte bună
Întrebaţi care este secretul faptului că niciunul nu s-a îmbolnăvit cu noul coronavirus, bătrânii o ţin din glumă în glumă: „Ne întâlnim mai rar, doar joia“, „Vecinii nu se mai vizitează, vorbeşte fiecare din curtea lui“, „Aici se face ţuică, care e antidot“, spun oamenii. Cu toţii sunt însă de acord că n-au auzit în comuna lor de vreun om bolnav care să fi stat în izolare sau să fi murit după ce s-a infectat. „Nu am auzit să fi fost vreunul în izolare sau carantină. Toţi mor aici de moarte bună“, spun toţi cei întrebaţi.
Rata de vaccinare nu este mare, şi doar câţiva dintre cei întrebaţi spun că s-au imunizat. Cei care n-au făcut-o până acum spun că încă se mai gândesc, iar alţii se declară împotriva vaccinului. Unul a auzit că un bărbat „vede doar verde în faţa ochilor“ după ce s-a vaccinat. Ceilalţi dau din cap, semn că sigur aşa este. Din când în când, vine o caravană de la Hârşova şi, pe baza programărilor, îi vaccinează pe cei care doresc. Momentan, pe lista de aşteptare sunt 20 de săteni.
Florin Moroianu încă mai aşteaptă. „Nu am încredere în vaccin. O dată este bun, o dată nu este bun“, spune omul motivele pentru care nu s-a vaccinat. La ştirile pe care le primeşte şi care mai mult îl bulversează se adaugă şi o problemă de sănătate mai veche. Până când se va hotărî, se fereşte cum poate: „Noi, aici, ca la ţară. Avem aer curat şi mai puţină populaţie“, spune omul. Un alt localnic mărturiseşte că nu s-a vaccinat, dar ar vrea. „Problema este şi cu caravanele astea care vin mai rar la noi“, reclamă unii. Asta nu a fost o problemă pentru Vasilica Brumă, care locuieşte la intrarea în sat. S-a vaccinat şi ea, şi toată familia. „Am două fete mari, care lucrează în Constanţa. Cu toţii ne-am vaccinat“, spune femeia.
Satul care aproape a dispărut
Bătrâne din Cloşca
În satul Cloşca, situat peste deal, la distanţă de câţiva kilometri de comuna-mamă Horia, distanţarea naturală este cuvântul de ordine. Câteva case răsfirate ici şi colo, câţiva bătrâni care ies curioşi pe uliţă atunci când opreşte vreo maşină în faţa casei lor. Viorica Coman stă în sat din 1965, de când a plecat de la Bârlad. „Aveam 15 ani când am plecat de acasă. E anul când a murit Gheorghe Gheorghiu-Dej“, ţine ea să ne explice. La 16 ani era deja măritată.
A venit cu drag în ţinutul dobrogean, de care s-a îndrăgostit pe loc. Acum, numără pe degetele de la mână câţi oameni mai sunt în sat şi priveşte cu regret vremurile de altădată: „Dacă ştiam că aşa o să arate satul atunci când am venit pentru prima dată aici, n-aş mai fi stat“, mărturiseşte bătrâna. A rămas aproape singură în gospodărie, doar cu o fată care este ţintuită într-un scaun cu rotile. Şi-a înmormântat doi copii şi soţul. Alţi doi copii sunt la oraş şi o ajută ori de câte ori are nevoie. Dar nici ei nu pot mereu şi femeia ne mărturiseşte că, odată, a fost nevoită să meargă pe jos până în comună pentru o reţetă medicală. Nu există rată, ci doar autobuz şcolar.
Cândva, satul a avut şcoală, cămin cultural şi magazin bine aprovizionat. Acum, nu mai are aproape nimic: „nici distracţie, nici magazin mare“. Dar nu se plânge şi spune că, atâta cât va mai putea, va lucra pământul, „ca să am ce să le dau la găini de mâncare“, explică ea. Este mulţumită că este sănătoasă. De virus nu se sperie. Ar face vaccin, dar nu a venit nimeni s-o întrebe dacă vrea.
Satul în care se moare „de moarte bună“
Om de-al locului din Tichileşti
Nici celălalt sat al comunei, Tichileşti, situat de cealaltă parte a drumului naţional Constanţa-Hârşova, după vestitul Han al Morilor, nu o duce mai bine. Aici sunt ceva mai multe case. În ziua vizitei noastre, un cortegiu funerar ducea la groapă o bătrână de 90 de ani. „A murit de moarte bună“, ne explică Nicuşor Manole, de 35 de ani, fiu de-al locului. A ales să rămână aici, unde şi-a întemeiat o familie şi are acum doi copii. Ne arată mâinile bătătorite şi negre de pământ. „Ne descurcăm dacă muncim. Eu am 200 de oi, dar şi vaci şi porci. Nimeni nu face brânză mai bine ca mine“, spune bărbatul.
Când se uită înapoi, amintirile sunt pline de copii mulţi, care se joacă împreună cât e ziua de lungă, de oameni harnici şi frumoşi. Acum, mulţi sunt plecaţi peste graniţă sau la oraş, iar cei câţiva copii care au mai rămas în sat preferă să stea în case, să se joace pe telefon.
Cum au rămas mai multe comune cu incidenţă 0 în valurile precedente
Conform reprezentanţilor Prefecturii Constanţa, în localităţile precum Horia, unde se înregistrează în acest moment incidenţă 0, mobilitatea populaţiei este mai redusă, dat fiind faptul că vorbim de comunităţi aflate la distanţă considerabilă de oraşele şi municipiile judeţului. „Dacă ne uităm şi la valurile anterioare, avem exemple de localităţi din judeţ care au avut incidenţă 0. La sfârşitul lunii noiembrie, anul trecut, în plin val 2, aveau incidenţă 0 cinci localităţi: Ciobanu, Dumbrăveni, Gârliciu, Ion Corvin, Pantelimon.
Privind mai îndeaproape, localitatea Gârliciu a avut incidenţă 0 toată luna noiembrie şi prima jumătate a lunii decembrie. De asemenea, comuna Horia a avut o perioadă lungă, în interiorul valului 2, cu incidenţă 0 - aproximativ 3 săptămâni.
Totodată, pe parcursul valului 3, la sfârşitul lunii martie 2021, nouă localităţi aveau 0 cazuri de infectare şi incidenţă 0: Adamclisi, Dobromir, Dumbrăveni, Gârliciu, Grădina, Horia, Ion Corvin, Oltina, Topalu. De exemplu, Adamclisi a avut incidenţă 0, trei săptămâni, în plin val 3. Cât priveşte localitatea Horia, aceasta a traversat, din nou, mare parte din valul 3 având incidenţă 0“, conform reprezentanţilor Prefecturii Constanţa.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Se încarcă comentariile...
