Războiul canonic ruso-ucrainean. Pericolul ca românii din Bucovina de Nord să devină unealta Kremlinului

0
Publicat:

Războiul dintre Rusia și Ucraina a accelerat în ultimele luni și războiul canonic dintre Moscova și Kiev, un război început odată cu invazia militară rusă asupra Peninsulei Crimeea și Donbasului (2014). Parte în acest război „bisericesc” sunt și etnicii români din Bucovina de Nord.

Serviciul de Securitate al Ucrainei la o biserică aflată sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei (SBU)
Serviciul de Securitate al Ucrainei la o biserică aflată sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei (SBU)

Recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOU), în anul 2019, a creat premisele unei „morți lente” a Bisericii Ortodoxe Ucrainene-Patriarhia Moscovei (BOU-PM), majoritară până în februarie 2022 pe teritoriul Ucrainei. Specialiștii în diplomație spun că agresiunile militare rusești au facilitat procesul de eroziune a BOU-PM, biserică percepută ca vector propagandistic al Federației Ruse.

După trei luni de la izbucnirea războiului (februarie 2022), Biserica Ortodoxă din Ucraina, subordonată Moscovei, a decis să se transforme într-o biserică autonomă, decizie consolidată și în decembrie 2022, dar lipsită de credibilitate.

„Condamnarea războiului provocat de Rusia de către conducerea BOU-PM s-a produs în tonuri ambigue, care au favorizat/alimentat percepția că această Biserică nu se dezice, cu adevărat, de Biserica Ortodoxă Rusă, care, la Moscova, a „binecuvântat” războiul lui Putin prin vocile ei patriarhale”, spune Dorin Popescu, fost diplomat al României în Rusia și Ucraina (Cernăuți), expert în geopolitica spațiului Mării Negre.

Deși BOU-PM afișează solidaritate instituțională față de poporul și soldații ucraineni, aproape nimeni nu crede că s-a dezis real de subordonarea față de Moscova. De altfel, în decembrie 2022 și ianuarie 2023, multe biserici și mănăstiri ale BOU-PM au fost controlate de Serviciile Secrete Ucrainene, iar unii prelați și călugări au fost acuzați de propagandă rusească sau chiar spionaj în favoarea inamicului.

Dorin Popescu, fost diplomat al MAE în Rusia, Ucraina și Serbia FOTO: Călin Gavrilaș
Dorin Popescu, fost diplomat al MAE în Rusia, Ucraina și Serbia FOTO: Călin Gavrilaș

„Lovitura de grație” pregătită de Kiev

O lovitură importantă dată de BOU bisericii subordonate Moscovei a fost oficierea slujbei de Crăciun la Lavra Pecerska - Kiev, complex monahal considerat „perla” simbolică și arhitecturală a BOU-PM.

În momentul de față, BOU-PM suferă o adevărată hemoragie. Numeroase parohii au trecut deja la Biserica autocefală, altele au fost pierdute temporar prin ocupările teritoriale, iar alte parohii s-au dezis tacit de Biserică și își pregătesc oficializarea transferului către Biserica autocefală. De facto, în momentul de față este foarte probabil ca Biserica Autocefală (BOU) să fi devenit deja cea mai importantă organizație religioasă din Ucraina”, explică Dorin Popescu.

În plus, la Kiev se pregătește, prin două acte normative, scoaterea în afara legii a BOU-PM, o „lovitură de grație” dată de Ucraina în războiul canonic Moscova-Kiev. „Proiectul de lege pentru asigurarea întăririi securității naționale în sfera libertății de conștiință și a activităților organizațiilor religioase” (depus de mai mulți deputați) și „Proiectul de lege privind amendamentele la anumite legi ale Ucrainei cu privire la activitățile organizațiilor religioase din Ucraina” (inițiat de Guvernul Ucrainei) urmează să fie dezbătute în luna martie. Ambele proiecte au același obiectiv: interzicerea BOU-PM, fără a o nominaliza, ca o biserică ce își are „centrul de conducere în statul-agresor”.

Forțele SBU, controale la bisericile BOU-PM FOTO: SBU
Forțele SBU, controale la bisericile BOU-PM FOTO: SBU

Bisericile comunităților românești, supuse Moscovei

Majoritatea parohiilor comunităților românești din Ucraina aparțin BOU-PM, deoarece Patriarhia Moscovei a știut cum să-i atragă și să-i mențină de partea lor permițându-le preoților să slujească în limba română.

„Comunitatea românească din Ucraina s-a regăsit alături de comunitatea rusă din Ucraina în cadrul BOU-PM, iar această Biserică a găsit instrumentele de fidelizare adecvate propriilor sale interese (prioritar, a acordat dreptul de a se sluji în limba română în parohiile din comunitățile locale de limbă română, în special în regiunea Cernăuți). Românii din Ucraina s-au regăsit astfel conjunctural în cadrul unei Biserici a cărei viață religioasă era stabilită de Moscova. Aș spune astfel că românii din Ucraina au găsit în BOU-PM o biserică de adopție, de avarie”, explică fostul diplomat.

Patriarhul Kirill al Moscovei și Vladimir Putin - arhiva foto
Patriarhul Kirill al Moscovei și Vladimir Putin - arhiva foto

După 2014, spune Dorin Popescu, această asociere a devenit nu doar riscantă și primejdioasă (Biserica respectivă este asociată tot mai frecvent cu proiectul imperialist rusesc în Ucraina, reprezentând un instrument instituțional și spiritual al Rusiei pe teritoriul Ucrainei), ci și nenaturală - comunitatea românească din Ucraina rămânând asociată unei Biserici străine și chiar ostile. Se creează astfel falsa impresie că românii din Ucraina ar susține Rusia.

În realitate, solidaritatea românilor din Ucraina cu proiectul de țară al Ucrainei este indiscutabilă și certificată, explică expertul. Zeci și sute de etnici români au murit în tranșee apărând Ucraina de armata rusă și mii de etnici români se află încă în prima linie a frontului. Mai mult, solidaritatea României față de Ucraina, manifestată sistemic în aceste luni de război, este și ea totală.

„Tonurile excesive, tendențioase sau rău voitoare din spațiul public, exploatarea populistă sau politicianistă a temei, managerierea defectuoasă, deliberată sau nu, a acesteia pot alimenta, direct sau implicit, propaganda rusă – care are nevoie de «sânge» în relația Bucureștiului cu Kievul”, spune Dorin Popescu.

Teme sensibile folosite de propaganda rusă

Fostul diplomat arată că este evident că mașina de propagandă a Rusiei poate găsi, în reluarea dezbaterii publice privind anumite teme sensibile dintre Ucraina și România, false argumente pentru a evidenția „disfuncții ale relației bilaterale”.

Aceste teme sensibile se referă la politica de consolidare a limbii de stat în Ucraina și limitarea folosirii limbii române de către comunitățile românești de acolo în școală, cult sau mass-media. Ele trebuie discutate cât mai repede, arată expertul, iar amânarea lor nu este o soluție. În plus, discutarea lor și găsirea unor rezolvări va reduce substanțial posibilitatea de a fi folosite propagandistic de Moscova.

De altfel, în România au apărut informații cu privire la presupuse acte de asuprire a preoților etnici români din Bucovina de Nord, aflați sub jurisdicția canonică a Patriarhiei Moscovei, de către regimul Zelensky.

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, spune că BOR nu a primit până acum nicio solicitare de sprijin din partea vreunui cleric „asuprit” din Ucraina. „În contextul recent creat, adevărul și dreptatea ar putea fi slujite de probe reale, indubitabile, dacă ele există: imagini/ filmări, declarații (altele decât ale unui pro-rus consacrat) care să ilustreze atrocitățile și persecuțiile ucrainene invocate. Nimeni nu exclude nimic într-un război, dar probele contează întotdeauna când invoci atenție și ajutor”, a declarat pentru „Adevărul” Vasile Bănescu.

Cele trei soluții ale etnicilor români din Ucraina

În situația actuală, parohiile comunităților românești se află în fața a trei scenarii posibile, în opinia lui Dorin Popescu. Primul dintre acestea ar fi ca ele să rămână în continuarea sub jurisdicția canonică a BOU-PM. „În acest scenariu, preoții de etnie română au obligația etică minimă de a se convinge că Biserica lor a refuzat pentru totdeauna comuniunea cu Biserica Ortodoxă Rusă și, totodată, de a participa în mod activ la consolidarea ruperii comuniunii cu tancurile și milițiile spirituale ale Moscovei”.

Al doilea scenariu văzut de expert este ca aceste parohii să treacă în jurisdicția BOU, soluție care există pe agenda bilaterală româno-ucraineană și se discută în spațiul public încă de aproape patru ani. În 2019, BOU a înființat chiar un Vicariat românesc și intenționa să acorde parohiilor etnicilor români care ar fi trecut de la BOU-PM la ei dreptul de a sluji în limba română.

Înființarea Vicariatului românesc în cadrul BOU nu a mobilizat și convins comunitățile ortodoxe românești din Ucraina. În momentul de față, acest Vicariat funcționează pe hârtie, neavând capacitatea de atracție și de persuasiune necesare pentru a deveni funcțional”, explică Dorin Popescu.

Reacția Bisericii Ortodoxe Române

Al treilea scenariu este cel al refacerii unității religioase a Bisericii Ortodoxe Române cu o parte a comunităților ortodoxe românești din Ucraina, în particular din nordul Bucovinei, în cadrul Patriarhiei Române. Această soluție ar putea părea fezabilă doar dacă ar reprezenta răspunsul la nevoi reale și solicitări convingătoare ale acestor comunități și dacă ar fi agreată prin dialog direct de către ambele Biserici Ortodoxe autocefale din România și Ucraina.

BOR a anunțat oficial că „nu poate înființa nicio unitate administrativă (parohie sau eparhie) pe teritoriul aflat sub jurisdicția altei Biserici, nici nu poate prelua preoți și parohii din afara granițelor ei canonice decât la solicitarea concretă, oficială a comunității respective (condiție fundamentală) și doar în cadrul unui dialog oficial, firesc și necesar cu autoritatea bisericească locală și recunoscută canonic.”

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite