Proiectul Canalului Dunăre-Marea Neagră, varianta ungurească. „Drumul de navigaţie către est s-ar scurta cu 400 de kilometri“
0
Ideea realizării Canalului Dunăre – Marea Neagră nu s-a născut în perioada comunistă. Şi ungurii au vorbit de necesitatea unui astfel de proiect.
În publicaţia Analele Dobrogei din anul 1923 se vorbeşte despre proiectul unguresc pentru Canalul Cernavodă – Constanţa.
Inginerul N. Georgescu, director la Serviciul îmbunătăţirilor funciare, a pus la dispoziţia Serviciului porturilor maritime o broşură tipărită la Budapesta în anul 1917 de către Direcţiunea construcţiilor hidraulice din Regatul Ungar în limba germană şi ungară intitulată „Planul unui canal navigabil dela Cernavodă la Constanţa“.
„Proiectul nu se prezintă ca un studiu complect, cu toate datele necesare, ci mai mult o schiţă, în linii generale. Lipseşte în primul rând documentarea care să justifice traseul ales. Acest traseu este dus tot timpul paralel cu calea ferată, soluţie care se impune pentru primii 30 km, cât ţine regiunea bălţilor, dar care este discutabilă pentru restul până la mare. Foarte mult studiu comportă punctul în care acest canal trebue să atingă portul. În proectul de faţă, canalul debuşează în regiunea ce alcătueşte nodul de linii ferate din port. Cum se va face trecerea pe sub aceste linii? Oare un alt traseu pe ultimii 30 km nu ne va da putinţa de a reduce tunelul prevăzut de 15 km sau de a-i micşora lungimea? De asemenea nu se arată cum se va realiza ecluza şi deversorul la Dunăre“, scrie inginerul V. Cotov.
Pentru Constanţa, se arată mai departe, un canal până la Cernavodă, va fi o sursă neasemuită de viaţă. „Dacă astăzi Portul nostru lâncezeşte cu totul fiind lăsat în urmă de porturile dunărene, acesta se datoreşte în primul rând lipsei de legături cu ţara. Scurtarea drumului spre Orient, cu 400 km, pe o cale navigabilă internaţională de importanţa Dunărei, evitarea gurilor fluviului în mod natural greu accesibile, se adaogă la argumentele ce pledează pentru realizarea acestui canal“.
Iată o scurtă descriere tehnică a canalului vista de unguri: „Acolo unde fluviul Dunărei, care împrejmuieşte Marea şi joasa câmpie română către Sud şi Sud Est, coteşte deodată către Nord, pentru ca până la Galaţi să curgă aproape paralel cu ţărmul apusan al Mării Negre, albia sa în unele locuri se apropie aşa de tare de malul mării (deabia 45 klm) încât dacă îngusta făşie de pământ n-a fost ruptă de către fluviu, aceasta se datoreşte, după toate probabilităţile, numai structurii orografice a pământului dobrogean. Tendinţa aceasta a fluviului este evident dovedită de către văile a căror înălţime deasupra mării este abia de 5-10 m şi a căror lăţime este cam ca a Dunărei (Balta Carasu). Aceste văi, adânc tăiate între dealuri, tind drept sspre mare şi se apropie cam la 15 km de aceasta. În luncile lor mlăştinoase apa curgătoare a Dunărei nu mai pătrunde din anul de când s-a construit linia ferată Cernavodă-Constanţa.
Deci este uşor de înţeles că, întrebuinţând aceste lunci cu cheltueli relativ mici s-ar putea construi un drum de navigaţie care, pe de o parte, ar prescurta marele drum de navigaţie către Est cam cu 400 de km, iar de altă parte s-ar pune capăt la greutăţile technice şi politice, care există în prezent.“
Primul şantier
De abia la 25 mai 1949, Consiliul de Miniştri a hotărât demararea lucrărilor pentru construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră, pentru a se asigura un transport mai ieftin şi crearea unui sistem de irigaţii. Cum deţinuţii trebuiau reeducaţi prin muncă, de-a lungul traseului canalului au fost înfiinţate colonii. În timp, numărul deţinuţilor de la canal a variat, în funcţie de amploarea lucrărilor, în 1952 depăşind 80% din forţa de muncă folosită. Lucrările Canalului Dunăre-Marea Neagră din epoca Gheorghe Gheorghiu Dej au fost oprite în 1953, pentru a fi reluate 20 de ani mai târziu. Din vechiul canal nu a fost utilizată decât o mică parte. Amplasamentul canalului realizat se suprapune peste cel început în perioada 1949-1953 pe o lungime de 9,4 kilometri.
Magistrala Albastră
Povestea Magistralei Albastre poartă semnătura inginerului Chiriac Avădanei. El a fost desemnat de Nicolae Cauşescu să proiecteze măreaţa realizare comunistă.
Proiectarea a început pe data de 10 iulie 1973. Iniţial, echipa a fost formată din 185 de ingineri şi de tehnicieni de la IPTANA. După după doi ani, erau 225 de specialişti. „Lucram la realizarea studiilor cu universităţile din Bucureşti şi Timişoara şi cu cei de la IPTANA, precum şi cu alte 37 de centre, institute de cercetare şi de proiectare din toată ţara.
Le dădeam teme, examinam şi avizam studiile şi documentaţiile tehnice elaborate.Trebuia să găsim soluţiile ce mai economicoase. După aprobarea proiectului general, în 1978, timp de trei zile pe săptămână urmăream şi examinam execuţia lucrărilor“, a povestit pentru „Adevărul“ Chiriac Avădanei.
După mai multe proiecte, a fost ales cel final: canalul se desprinde din Dunăre la Cernavodă (la kilometrul 300 pe fluviu) şi, urmând Valea Carasu, pătrunde la kilometrul 40 în platoul dobrogean, pe care îl traversează pe direcţia Basarabi-Valea Seacă-Straja-limita de nord a Lacului Agigea, până în portul maritim Constanţa.
În anii 1984-1987 s-a executat şi ramura de nord a canalului principal, pe direcţia Poarta Albă-Midia-Năvodari. În acest mod, s-a realizat în Dobrogea centrală, între Dunăre şi Marea Neagră, sistemul de canale navigabile ce conectează Dunărea cu principalele porturi maritime româneşti.
În aprilie 1974, au fost aprobate primele elemente ale proiectului. Pentru asta, s-au întocmit 147 de volume de studii şi de cercetări şi 358 de volume şi peste 6.000 de planşe – partea de proiectare propriu-zisă. În total, pentru canal s-au întocmit peste 35.000 de proiecte şi devize de execuţie.
În paralel cu întocmirea proiectului general, la sfârşitul anului 1975, s-a trecut la organizarea şantierelor, iar în următorul an, la lucrările propriu-zise.
Canalul Dunăre-Marea Neagră a fost inaugurat în luna mai 1984. Construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră a costat 24 de miliarde de lei, iar la realizarea lui au lucrat, în prima etapă, de trei ani, 22.000 de oameni, iar în ultimii ani, efectivul de personal a ajuns la 32.000 de oameni.
Vă mai recomandăm:
Inginerul care a proiectat Magistrala Albastră şi caznele construirii Canalului Dunăre-Marea Neagră
Straja de la Canalul Dunăre - Marea Neagră, vestigiu al comunismului
POMENIRE Mănăstirea martirilor de la Canal şi-a serbat hramul: Duminica Sfinţilor Români
FOTO Femeile, victime şi călăi în lagărul de muncă forţată de la Canal
FOTO VIDEO Canalul Dunăre-Marea Neagră, gulagul comunist al Dobrogei
FOTO Canalul care leagă Dunărea de Marea Neagră a fost populat cu sirene
Vă mai recomandăm:
Inginerul care a proiectat Magistrala Albastră şi caznele construirii Canalului Dunăre-Marea Neagră
Straja de la Canalul Dunăre - Marea Neagră, vestigiu al comunismului
POMENIRE Mănăstirea martirilor de la Canal şi-a serbat hramul: Duminica Sfinţilor Români
FOTO Femeile, victime şi călăi în lagărul de muncă forţată de la Canal
FOTO VIDEO Canalul Dunăre-Marea Neagră, gulagul comunist al Dobrogei
FOTO Canalul care leagă Dunărea de Marea Neagră a fost populat cu sirene
Se încarcă comentariile...
