Premieră la Biblioteca Judeţeană: cărţile noi, expuse publicului într-o serie lunară. Ce selecţie de titluri propun bibliografii pasionaţilor de lectură
0Biblioteca Judeţeană I.N.Roman din Constanţa inaugurează în luna februarie o serie de expoziţii lunare cu documente nou intrate în fondurile bibliotecii. „Nu putem şi nu dorim să expunem toate noutăţile, ci vom căuta, cu grijă, trei, numai trei, dintre cele mai grozave, mai frumoase, mai discutate, mai solicitate“, spune responsabilul expoziţiei, bibliograful Ionel Alexe.
„Biblioteca Judeţeană păstrează cum se cuvine memoria scrisă a judeţului Constanţa, dar o şi îmbogăţeşte continuu.
Dacă volumele vechi din colecţii formează temelia bibliotecii, cărţile noi sunt ferestrele deschise către cercul de foc al inovaţiei, către cunoaşterea de dată recentă, deseori fragilă şi supusă criticilor, însă întotdeauna ispititoare.
A cumpăra o carte nouă reprezintă legătura cea mai profundă dintre bibliotecar şi cititor, fiind, de aceea, o responsabilitate imensă şi o bucurie pe măsură pentru bibliotecar“, face menţiunea Ionel Alexe, coordonatorul seriei de expoziţii de la Biblioteca Judeţeană I.N.Roman din Constanţa.
Cele trei cărţi noi
Iată cele 3 cărţi noi pe care bibliografii constănţeni le propun publicului spre cunoaştere, aşa cum ne sunt descrise de aceştia:
1. JOHN CHEEVER. Povestiri: Integrala prozei scurte
Supranumit „Cehov al suburbiilor“, scriitorul american John Cheever a strâns în volumul „The Stories of John Cheever“, din 1978, aproape toată proza scurtă publicată în periodice şi în compilaţiile anterioare: 64 de povestiri, incluzând celebrele „Radioul enorm“, „Adio, fratele meu“ sau „Înotătorul“. Trei dintre cele mai mari premii din Statele Unite au răsplătit această carte: Premiul Pulitzer, American Book Award şi National Book Critics Circle Award. Volumul a fost tradus în limba română de Ciprian Şiulea, pentru editura Polirom.
2. SANDRA PRALONG (coord.). Mai români decât românii?: De ce se îndrăgostesc străinii de România
„Am invitat 45 de străini, care au ales să trăiască în România, să povestească cum şi de ce s-au instalat aici, la noi în ţară […] Având nu doar ţara lor, ci întreaga lume la picioare, aceşti oameni au decis totuşi să se stabilească în România – de ce? Răspunsurile lor par surprinzătoare poate mai ales prin relativa lor asemănare: pe scurt, motivul principal pentru care majoritatea acestor oameni trăiesc la noi este că ei văd FRUMOSUL“. Aceasta este mărturisirea incitantă a coordonatoarei volumului, Sandra Pralong, ea însăşi educată departe de România (Elveţia şi Statele Unite) şi revenită cu proiecte şi satisfacţii în ţară.
FRUMOSUL pe care îl văd străinii la noi este variat şi surprinzător. „Mai români decât românii?“ pare un soi de oglindă care are capacitatea să ne reflecte o imagine curăţată de balastul convulsiilor, încruntării, mizerabilismului. O oglindă care ne smulge zâmbete, dar şi multe mirări profitabile. Printre persoanele incluse în volum se numără medicul Raed Arafat, realizatoarea TV/radio şi scriitoarea britanică Tessa Dunlop, Leslie Hawke, editor şi voluntar american, profesorul de limba franceză şi filosofie Philippe Coupé, ziarista şi scriitoarea Alison Mutler, lingvista rusă Irina Budrina, Joaqin Bonilla, originar din Mexico City, specialist în publicitate şi organizare de evenimente.
3. SEPTUAGINTA 6/I: Isaia, Ieremia, Baruh, Plângeri, Epistola lui Ieremia
În anul 2004, în cadrul Colegiului Noua Europă şi sub patronajul rectorului Andrei Pleşu, a început strădania, deopotrivă generoasă şi sisifică, de oferire a unei noi traduceri a Septuagintei - Vechiul Testament în versiune alexandrină. Suportul traducerii este respectata ediţie îngrijită de învăţatul biblic german Alfred Rahlfs şi publicată în anul 1935.
„Noua traducere a Septuagintei“ scria Andrei Andrei Pleşu în prefaţa volumului întâi, „nu se înţelege pe sine ca o lucrare paralelă cu aceea a Bisericii sau – cu atât mai puţin – ca o lucrare polemică. Ea este, dimpotrivă, o încercare a laicatului de a se afilia travaliului biblic al Bisericii, o aspiraţie la dialog şi colaborare. Nu o despărţire de Biserică, ci o revenire la ea – acesta este orizontul efortului nostru“. Volumul de faţă este al IX-lea din serie (biblioteca noastră deţine întrega colecţie) şi este realizat cu aceeaşi atenţie pentru limba vorbită, pentru a face textul accesibil unui cititor din zilele noastre. Din echipa de traducători, coordonată de Cristian Bădiliţă, fac parte Francisca Băltăceanu, Monica Broşteanu, Ioan-Florin Florescu şi Ioan Pătrulescu.
Pe aceeaşi temă:
Carte rară scrisă de Ovidius, la Biblioteca Judeţeană I.N.Roman Constanţa
In Memoriam Ioan Popişteanu, omul care a luptat pentru înfiinţarea Universităţii din Constanţa
Se încarcă comentariile...
