Plantație de roșii și castraveți în curtea Moscheii Carol I. Ce s-a ales din monumentul istoric ridicat în 1913
0În curtea unui lăcaș de cult musulman din Constanța, monument istoric, cresc roșii și castraveți. Imobilul ridicat la dorinţa Regelui Carol I are nevoie de fonduri pentru renovare.
Pe grupul constănțenilor din zona istorică a orașului Constanța, au fost publicate imagini cu o mică plantație de roșii și castraveți chiar în curtea Moscheii Carol I. „In curtea Moscheei Carol I,pe langa o gramada de resturi si gunoaie, "cineva" a plantat rosii si castraveti. Apoi, de parca nu era de ajuns, a gaurit zidul pt a scoate o teava de apa la care a conectat un furtun ca sa-si ude rasadurile. Nu cred ca mai este nevoie sa amintesc dar cladirea, aflata in stare avansata de degradare, este monument istoric, având Cod:LMI:CT-II-m-A-02796 !“, se arată în anunțul publicat pe pagina de Facebook.
Monumentul istoric este în stare avansată de degradare. Harun Osman, preşedintele comisiei de tineret a UDTR spunea că locul de rugăciune al musulmanilor, dar şi una dintre principalele atracţii turistice ale Constanţei, are probleme la structura de rezistenţă, iar minaretul s-a degradat din cauza vechimii, dar mai ales a incendiului care a avut loc în 2017. Minaretul moscheii Carol I are o înălţime de 47 metri, o scară în spirală cu 140 trepte, de unde se admiră panorama zonei vechi a Constanţei, Cazinoul, porturile Constanţa şi Tomis, Marea Neagră.
„Din puţinele surse financiare de care comunitatea musulmană dispune, prin contribuţiile enoriaşilor, au fost efectuate reparaţii minore pentru a evita nefuncţionalitatea moscheii, din cauza degradării continue la care este supusă“, spune Harun Osman. Prin urmare, comunitatea musulmană cere ajutor Primăriei Constanţa pentru a prinde în bugetul de anul viitor costurile necesare reabilitării monumentului“, declara Harun Osman pentru Adevărul în anul 2019. De atunci nu s-a întâmplat nimic.
Moscheea Carol I din Constanţa, cel mai mare lăcaş de cult musulman din România, a fost ridicată în anii 1910-1913, la dorinţa Regelui Carol I care a vrut să mulţumească astfel loialei comunităţi musulmane.
Musulmanii se bucurau de o atenţie specială din partea monarhiei. După Războiul de Independenţă de la 1877-1878, care a pus capăt stăpânirii otomane ce dura de aproape 460 ani, domnitorul României ştia că în Dobrogea populaţia este pestriţă, iar musulmanii erau o importantă categorie de locuitori.
În Proclamaţia Domnitorului României către dobrogeni de la 14 noiembrie 1878, în urma intrării provinciei în componenţa statului român, Carol I se adresa locuitorilor „de orice naţionalitate şi religie“: „Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă. Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire.“.
Armatei Române, suveranul României îi punea în vedere: „Soldaţi! În această nouă Românie veţi găsi o populaţie care în cea mai mare parte este deja românească. Însă veţi găsi şi locuitori de alt neam şi alte credinţe. Toţi aceştia, care devin membri ai Statului român, au aceleaşi drepturi la protecţiunea şi la dragostea voastră... “
Proiectul marii moschei era întocmit de arhitectul Victor G. Stephănescu, care primise din partea sultanului Abdul Hamid II, în semn de apreciere, ordinul Medgidiei în grad de comandor. Structura fusese gândită de inginerul Gogu Constantinescu, care folosise betonul armat, o inovaţie în construcţii la acea vreme, ce mai fusese utilizată de specialist la ridicarea podului din Parcul Carol, în Bucureşti, la 1906. Moscheea a primit în dar de la Înalta Poartă uriaşul covor de 144 metri pătraţi, greu de jumătate de tonă, adus de pe insula Ada Kaleh.
Inaugurarea de la 31 mai 1913 a picat în „sfântă zi de vineri“ - după cum a reţinut istoria - şi a fost onorată de cuplul regal al României, Regele Carol I şi Regina Elisabeta, alături de ministrul Cultelor Take Ionescu, de amsabadorul turc Seffa Bey, de trimisul sultanului Mehmet V, Mamut Esad Effendi, oficiali români şi turci etc.
Drept recunoştinţă pentru suveranul care s-a îngrijit ca musulmanii să fie trataţi ca buni români, comunitatea a decis ca moscheea să poarte numele Carol I – denumire care s-a păstrat în rândul populaţiei, peste decenii, indiferent de vicisitudinile istoriei.
La temelia Moscheei Regale au fost zidite vechile planuri ale Kiustengeului, denumirea otomană a Constanţei înainte de 1878.
Se încarcă comentariile...
