Operațiune de milioane de euro pentru corabia misterioasă de la Eforie Sud. De ce nu va putea fi atracție turistică FOTO

Statul român plătește 2,7 milioane de euro pentru aducerea la mal și cercetarea epavei de la Eforie, iar la final o va îngropa la loc, în nisip. După o operațiune unică în România, corabia misterioasă care a ținut în loc luni în șir înnisiparea plajei din Eforie Sud a văzut în sfârșit lumina zilei.

Epava corabiei misterioase de la Eforie Sud FOTO Antonia Ispas

Epopeea misterioasei corăbii a început în urmă cu doi ani când lucrările de extindere a plajelor au scos la iveală epava unei nave din lemn, veche de 200 ani, scufundată aproape de țărm, chiar în zona unde nisipul noii plaje urma să ia locul mării.

Decizie costisitoare a Ministerului Culturii

Pentru ca epava să nu fie distrusă, s-a luat o decizie în premieră pentru România. Din cauza unei hibe legislative, deși există scafandri arheologi, aceștia nu pot munci efectiv în domeniu, așa încât s-a decis ca specialiștii să facă cercetările pe uscat, deși este extrem de costisitor.

„Scafandri arheologi avem, școliți în străinătate. Din păcate, în România, toate aceste brevete internaționale ale Uniunii Europene nu au fost recunoscute până acum, de fapt, pentru că există un articol de lege prin care numai Centrul de Scafandri al Ministerului Apărării Naționale poate face săpături arheologice submarine. Ei însă sunt militari, nu arheologi, nu au nici pregătirea necesară, și nici specialiști", a declarat Sergiu Iosipescu - profesor universitar de istorie și unul dintre specialiștii care fac cercetări le Eforie.

Practic, s-a umplut zona cu nisip până când epava a ajuns în mijlocul plajei, s-au montat stâlpi puternici de susținere, apoi s-a excavat cu grijă nisipul de deasupra. A fost o muncă titanică: constructorii au mutat efectiv munți de nisip din loc, iar lucrările de extindere propriu-zise au fost întârziate mai mult de opt luni, costurile fiind imense pentru statul roman.â

„Pe o suprafață de 4.000 de metri pătrați am excavat 7.000 de metri cubi de nisip, aproximativ 14-15.000 tone, pentru a se putea ajunge la epava propriu-zisă. Costurile, dacă această lucrare ar fi fost făcută în 2020 cu scafandri, cum am solicitat inițial Ministerului Culturii, ar fi fost undeva în jur de 100.000 de euro. Acum, până la această oră, costurile sunt estimate la 2.700.000 de euro", a declarat pentru „Adevărul” Marius Stamat, directorul firmei care executa lucrarea.

În acest cost, intră nu doar salariile plătite muncitorilor angrenați în operațiune, ci și lucrările suplimentare cerute de Ministerul Culturii.

Soarta epavei, peceltuită

După ce arheologii își vor termina studiul, corabia vă fi astupată la loc, cu nisip. Nu poate fi extrasă și expusă într-un muzeu, fiind într-o stare avansată de degradare, iar operațiunea în sine ar costa zeci de milioane de euro. În concluzie, deși s-a cheltuit o sumă imensă pentru studierea ei, turiștii nu vor avea niciodată șansă să o vadă. Totuși, în zonă va fi montată o piramidă mică, cu o plăcuță care semnala că sub „mormântul” de nisip se află un vestigiu.

Ce spun arhelogii

Cercetarea misterioasei corăbii scufundate pe fundul Mării Negre este făcută de specialiști ai Institutului Național de Patrimoniu. Din primele observații, corabia are aproximativ 200 de ani vechime, 20 de metri lungime și patru metri lățime. De unde este și cum a ajuns să se scufunde în dreptul stațiunii Eforie, nimeni nu știe.

„Nu am identificat până una-alta niciun fel de artefact care să ne ajute să datăm epava, însă, cel mai probabil, este din secolul al XIX-lea, și a eșuat aici, pe stâncile din Eforie. Este o navă din lemn, care a fost placată cu tablă de cupru, cu niște cuie de mari dimensiuni, dintr-un aliaj foarte bun, care nu se corodează în apă și sare și evident că vom da probe la laboratoare pentru a se identifica componența metalelor și o datare a lemnului, plus o datare cu carbon 14, care are o marjă de siguranță de aproximativ 20 ani. Am scos cam vreo 12 metri din ea, parte din chila navei și porțiuni din coastele ei și am reușit să identificăm și tija ancorei, care se afla acum la pupa”, a declarat Raluca Iosipescu, șef serviciu în cadrul Institutului Național de Patrimoniu.

Ea a mai spus că era o navă cu catarg și că arheologii folosesc scanări 3D și fotografometrie pentru a încerca să identifice tipul ambarcațiunii.

„Din păcate, doar coloana vertebrală s-a păstrat și nu avem în țară posibiltirăți de a conseva lemnul și metalul, așa că decizia finală este de a o acoperi cu material geotextil ca să o protejeze și apoi cu nisip, va reveni în mediul ei natural”, a mai afirmat aceasta.

Mihai Duca, arhelog subacvatic, spune că arheologii trebuie să fie foarte atenți pentru că epava e într-o stare de conservare nu foarte bună și să strângă cât mai multe elemente care să ajute la identificarea ei.

„Este o practică în România ca obiectele care nu pot fi conservate să fie protejate astfel. Dacă a stat atât de mult timp în apâ, și a rezistat până acum, nisipul o va conseva la fel de bine”, a declarat mai Mihai Duca.

Cercetările arhelogice vor dura câteva săptămâni, apoi corabia va fi astupată la loc, cu nisip, pe plajă.