Muzeul Militar Naţional din Constanţa inaugurează parcul cu tehnică militară. Cum au reuşit militarii să construiască muzeul pe care Ceauşescu nu îl dorea

Directorul Costin Scurtu alături de una dintre piesele de referinţă ale muzeului FOTO M.I.

Muzeul Militar Naţional Ferdinand I – filiala Constanţa inaugurează duminică, 25 octombrie, de Ziua Armatei, parcul cu tehnică militară.

În parcul cu tehnică militară al Muzeului Muzeul Militar Naţional Ferdinand I sunt expuse mai multe piese de artilerie de câmp, antitanc şi antiaeriană, de diferite calibre, T.A.B-uri cu aparatură antitanc, camioane dotate cu sisteme militare, o maşină blindată pe şenile folosită de cercetaşi, un MIG 23 cu simplă comandă.

Evenimentul va fi întregit de momentul de reconstituire antică cu uniformele romane şi dacice, precum şi prezentarea diferitelor tehnici de luptă şi de hrănire.

Istoria muzeului

Muzeul Militar Naţional – filiala Constanţa, care se află în cartierul Km 4 – 5, în curtea Diviziei 9 mecanizată Mărăşeşti, comandată de generalul Adrian Soci, are o poveste interesantă. Prin anii '70, ofiţerii Diviziei 9 Mărăşeşti şi-au dorit amenajarea unui muzeu unde să fie expuse dovezi ale războaielor duse de români pe diferite fronturi, la care şi-au adus o contribuţie însemnată şi oamenii de arme din Dobrogea.

În acea perioadă se înfiinţase şi Muzeul Marinei Române la Constanţa şi acest fapt nu a făcut decât ca militarii trupelor de uscat să-şi dorească şi mai mult propriul lor muzeu.

Militarii au mers la generalul Armatei Române Ilie Ceauşescu, fratele dictatorului, care a fost încântat de ideea ca la Constanţa să existe un muzeu militar. Însă, decizia finală o dădea Nicolae Ceauşescu, şeful suprem al Armatei Române, care însă se opunea proiectului şi, prin urmare, nu s-au alocat nici fonduri speciale. Cu toate acestea, fratele său a dat ordin militarilor să înceapă construcţia.

Muzeu camuflat într-o magazie

Găsirea unui spaţiu liber a ridicat iarăşi o problemă. O vreme, s-a cochetat cu ideea de a se ridica muzeul în parcul din Tomis II, unde în apropiere funcţiona Comandamentul Mărăşeşti. S-a decis în cele din urmă ca muzeul să se construiască pe terenul unei unităţi militare din Km 4 – 5, o zonă periferică a oraşului. Pentru ca Nicolae Ceauşescu să nu afle că lucrările au început în anul 1980 fără voia lui, construcţia a fost ridicată în formă dreptunghiulară, aşa cum arată o magazie de tehnică de luptă şi nicidecum nu a luat forma impozantă a unui muzeu. Toţi ştiau că în zonă se amenajează un depozit care să deservească unitatea militară din apropiere.

Magazia însă a fost înălţată cu două etaje. În prezent, muzeul are o suprafaţă de 1.000 metri pătraţi, din care 800 mp spaţiu expoziţional.

„Deşi la exterior construcţia semăna cu o magazie, la interior era împărţit astfel încât să aibă un circuit turistic. Ba, mai mult, o parte din planşeul dintre etajele I şi II a fost decupat pe o porţiune de 300 de metri pătraţi pentru ca turiştii să aibă o vedere panoramică asupra piesei centrale, de greutate a muzeului: un tranşeu din Primul Război Mondial. Totodată, decuparea planşeului permite şi admirarea unei fresce imense, pe un întreg perete, în care este evocat asaltul militarilor români asupra trupelor germane“, ne explică Costin Scurtu.

Materiale de la Canalul Dunăre – Marea Neagră

Ridicarea muzeului s-a făcut cu ajutorul militarilor. Materialele folosite la construirea lui provin, în mare parte, de pe şantierul Canalului Dunăre – Marea Neagră. „Era un troc atunci. Mulţi militari erau duşi să lucreze la canal şi, în schimb, conducerea ministerului cerea materiale pentru ridicarea muzeului. Astfel, mozaicul de pe jos, care există şi astăzi, a fost adus de la canal. Inclusiv materialul de lemn care îmbracă pereţii provine tot de acolo“, dezvăluie Costin Scurtu.

Instituţia de cultură a fost finalizată cinci ani mai târziu, în 1985. Pe data de 2 mai a acelui an, generalul Ilie Ceauşescu, care ajunsese în Dobrogea pentru a vizita şantierul Canalului Dunăre – Marea Neagră, a vizitat muzeul, însă nu l-a putut inaugura oficial, întrucât fratele său nu îşi dăduse încă acordul. Aşa au trecut încă doi ani fără nicio speranţă din partea militarilor constănţeni. În cele din urmă însă, Nicolae Ceauşescu a fost convins de utilitatea muzeului, spunându-i-se că în el există o sală a cultului personalităţii sale.

Inaugurarea oficială a filialei de la Constanţa a Muzeului Naţional Militar a avut loc pe 23 august 1987, în prezenţa generalului Ilie Ceauşescu.

Colecţii de arme

Muzeul adăposteşte colecţii inedite de arme din timpul Primului Război Mondial până în zilele noastre. Piesa de rezistenţă este un tranşeu din timpul primei deflagraţiei mondiale. Este vorba de o dioramă care reproduce la scară naturală un loc unde se adăposteau soldaţii români de inamic. Aici, directorul muzeului, Costin Scurtu, recreează bătălii împreună cu copiii care-l vizitează.

În muzeu sunt expuse permanent aproximativ 10.000 de piese: de la  armament la machete ale monumentelor înălţate în cinstea martirilor neamului.