Momentul istoric de la Dunăre. Inaugurarea Podului de la Cernavodă, la 14 septembrie 1895

0
0
Podul peste Dunăre construit de Anghel Saligny Sursa Facebook Arhivele Naţionale ale României
Podul peste Dunăre construit de Anghel Saligny Sursa Facebook Arhivele Naţionale ale României

La 14 septembrie 1895, România trăia un moment istoric: era inaugurat Podul de la Cernavodă. Construirea lui durase nici 5 ani.

Arhivele Naţionale ale României publică o serie de documente prin care celebrează momentul important de la 14 septembrie 1895, cînd a avut loc inaugurarea podului de la Cernavodă.

„După ce Dobrogea a fost alipită României prin prevederile Tratatului de la Berlin (1878), construirea unui pod care să lege noua provincie de restul ţării a devenit o necesitate, astfel că, la 21 octombrie 1890 a fost pusă „piatra fundamentală a podului menit să împreuneze cele două maluri ale Dunării între Feteşti şi Cernavodă“.

Cinci ani mai târziu, la 14 septembrie 1895, în prezenţa unei numeroase asistenţe, Regele Carol I inaugura la Cernavodă cel mai lung pod din Europa (4408 m), un proiect ambiţios, coordonat de inginerul Anghel Saligny. În construcţie, inginerul folosise pentru prima dată un sistem de grinzi cu console pentru structură şi oţel moale la tabliere, tehnică inovativă ce a conferit durabilitate proiectului, la o sută de ani de la inaugurare, podul de cale ferată de la Cernavodă fiind încă funcţional.

În timpul ceremoniei de inaugurare, Regele Carol I a bătut cel din urmă cui, după cum mărturiseşte în documentul ce însoţeşte acest eveniment: „mulţumită râvnei şi măiestriei inginerilor români, am trecut pe deasupra valurilor celor două braţe ale Dunărei măreţe şi am bătut cel din urmă cuiu, care a încheiat şi sfârşit aceste falnice lucrări”.

Momentul culminant al zilei a fost testarea rezistenţei podului cu un convoi de 15 locomotive grele. Convins de calitatea construcţiei sale, Saligny s-a urcat împreună cu câţiva muncitori într-o şalupă pe care a ancorat-o sub pod, garantând cu propria viaţă calitatea proiectului său, reacţia sa atunci când convoiul de locomotive a ajuns cu bine pe celălalt mal al Dunării fiind „Ştiam că va ţine!”.

Un exemplar al actului de inaugurare a fost pus în zidăria piciorului de pe ţărmul stâng, cel de-al doilea urmând să se păstreze în Arhivele Statului. Pe acesta din urmă vi-l punem astăzi la dispoziţie în format digital, însoţit de câteva imagini vechi ale podului de la Cernavodă.

Documentul, cu un antet împodobit cu titulatura Regelui Carol I alături de o imagine de epocă a podului care a purtat numele său, poartă semnăturile participanţilor la inaugurare, printre care le amintim pe cele ale Regelui Carol I, Reginei Elisabeta, Principelui Ferdinand, Principesei Maria şi pe cea a inginerului Anghel Saligny“, scrie instituţia care păstrează cele mai importante documente ale ţării. 

Pe aceeaşi temă: 

Cum a reuşit tânărul inginer Anghel Saligny să ridice cel mai lung pod din Europa. Regretele marelui om care a schimbat faţa Dobrogei 

Caznele podului de la Cernavodă, unul dintre cele mai frumoase din lume – opera lui Anghel Saligny care a „învins“ Dunărea şi a legat Dobrogea de Muntenia

Constanţa


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri