Lecția dură a războiului din Ucraina pentru NATO: centrele de comandă ale dronelor trebuie ascunse în subteran și mutate permanent

După mai bine de patru ani de război, Ucraina a devenit cel mai important laborator militar al lumii pentru utilizarea dronelor pe câmpul de luptă. Experiența acumulată cu prețul a mii de vieți oferă acum lecții valoroase pentru armatele NATO, care investesc masiv în dezvoltarea războiului fără pilot.

Operatori de drone ucraineni/FOTO:AFP

Una dintre concluziile cele mai importante trase de militarii ucraineni este că unitățile de drone și centrele lor de comandă au devenit ținte prioritare pentru inamic și trebuie protejate ca atare.

Potrivit lui Taras Berezoveț, șeful Departamentului de Cooperare Militară din cadrul Forțelor de Apărare Teritorială ale Ucrainei, armatele occidentale trebuie să renunțe la conceptul bazelor fixe și să adopte un model mult mai flexibil, bazat pe mobilitate și dispersare.

„Războiul dronelor este un joc continuu de-a șoarecele și pisica. Rușii caută permanent locațiile unităților noastre de drone”, a explicat oficialul ucrainean în cadrul unui summit dedicat tehnologiilor fără pilot organizat în Letonia.

Centre de comandă ascunse sub pământ

Experiența frontului a demonstrat că simpla camuflare nu mai este suficientă.

Pe măsură ce dronele de recunoaștere, sateliții și sistemele de interceptare devin tot mai performante, pozițiile fixe sunt descoperite rapid și transformate în ținte pentru rachete, drone kamikaze sau artilerie de precizie.

Din acest motiv, Ucraina a început să își amplaseze o parte dintre centrele de comandă și instruire în structuri subterane.

„Este mult mai costisitor, dar experiența noastră arată că aceste centre trebuie construite cât mai adânc posibil”, spune Berezoveț.

În multe cazuri, posturile de comandă sunt instalate în buncăre sau în locații special amenajate sub pământ, unde sunt mai greu de detectat și distrus.

Camioane și vehicule blindate transformate în centre de comandă

O altă soluție adoptată de Ucraina este mobilitatea permanentă.

Pentru a evita localizarea lor de către forțele ruse, multe centre de comandă funcționează din vehicule speciale, camioane sau transportoare blindate transformate în puncte de coordonare pentru operațiunile cu drone.

Aceste unități își schimbă frecvent poziția, uneori de mai multe ori pe zi.

La rândul lor, operatorii de drone lucrează adesea din adăposturi subterane sau din locații ascunse, pilotând aparatele de la distanțe cât mai mari de zona de luptă.

Măsurile nu sunt întâmplătoare. Potrivit Kievului, dronele sunt responsabile pentru aproximativ 90% din pierderile suferite de armata rusă pe linia frontului.

În aceste condiții, atât centrele de comandă, cât și piloții de drone au devenit ținte de maximă prioritate pentru Moscova.

Operatorii de drone, vânați sistematic

Militarii ucraineni afirmă că Rusia depune eforturi considerabile pentru identificarea și eliminarea specialiștilor care operează dronele.

„Operatorii sunt țintele principale ale unităților ruse. Ei încearcă să îi ucidă”, avertizează Berezoveț.

Atacurile nu se limitează la personalul aflat pe teren. Potrivit comandamentului Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei, Rusia a încercat în repetate rânduri să lovească simultan liderii unor unități de drone, considerând că eliminarea acestora poate afecta grav capacitatea operațională a armatei ucrainene.

NATO trebuie să abandoneze modelul Războiului Rece

Concluziile trase de Ucraina coincid cu o schimbare de paradigmă care începe să se contureze și în statele occidentale.

Generalul Sir John Stringer, adjunctul comandantului suprem al NATO în Europa, consideră că războiul din Ucraina demonstrează limitele modelului tradițional de comandă și control folosit de Alianță după încheierea Războiului Rece.

Marile centre unice de operațiuni aeriene sau de comandă, considerate până acum simboluri ale eficienței militare occidentale, devin vulnerabilități majore într-un conflict modern.

În schimb, viitorul pare să aparțină rețelelor distribuite, cu numeroase centre de comandă mai mici, dispersate și greu de localizat.

Această abordare complică însă logistica și coordonarea, mai ales într-o alianță formată din zeci de state, unde mutarea unităților peste granițe presupune proceduri și aprobări complexe.

Lecția care depășește câmpul de luptă

Experiența ucraineană nu influențează doar armatele, ci și industria de apărare.

Mai multe companii care produc drone pentru armata ucraineană au abandonat modelul fabricilor gigantice și și-au dispersat capacitățile de producție în numeroase locații.

Ideea este simplă: dacă o fabrică este lovită, restul rețelei continuă să funcționeze.

Directorul companiei ucrainene Ark Robotics afirmă că firma sa evită deliberat construirea unei singure unități industriale de mari dimensiuni.

„O fabrică uriașă ar fi, teoretic, cea mai eficientă soluție. Dar într-un război devine imediat o țintă”, explică acesta.

Același model este urmat și de unii dintre cei mai mari producători ucraineni de drone, care operează simultan peste 15 centre de producție diferite.

Europa riscă să învețe lecția prea târziu

Experții din industrie avertizează că multe state europene continuă să gândească în termeni de pace, în timp ce Ucraina proiectează deja infrastructura militară pentru un conflict de mare intensitate.

Karmo Saar, reprezentant al companiei estoniene KrattWorks, furnizor de drone pentru Ucraina, consideră că restul Europei trebuie să învețe rapid din experiența Kievului.

Deși este mai ieftin și mai simplu să concentrezi producția într-o singură locație, acest model devine extrem de vulnerabil într-un război modern.

„Dacă va izbucni un conflict și nu vom aplica aceste lecții, cred că vom plăti scump”, avertizează acesta.

Războiul din Ucraina arată că viitoarele confruntări nu vor fi câștigate doar prin superioritate tehnologică, ci și prin capacitatea de a rămâne invizibil. În era dronelor și a supravegherii permanente, mobilitatea, dispersarea și infrastructura subterană devin la fel de importante ca armele în sine.