Mai multe asociaţii cer desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române, al cărui preşedinte a fost Ion Iliescu. „Cine a tras în noi după 22?”

Imagini de la Revoluţia din 1989 FOTO Wikipedia

Într-un apel public, mai mulţi revoluţionari cer desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, al cărui preşedinte este Ion Iliescu, şi continuarea cercetărilor de către IICCMER.

Andrei Ursu, fiul disidentului anti-comunist Gheorghe Ursu, a transmis public un apel către guvernanţi în care cere desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989: „Vă solicităm finalizarea demersului privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Considerăm finanţarea din partea statului a acestui institut nejustificată. Activitatea institutului a avut un efect minor, partizan şi neconvingător în aspecte esenţiale ale Revoluţiei“, se arată în textul apelului public.

Prin Legea 556/2004, cercetătorii IRRD „şi-au asumat obligaţia de a evalua dimensiunea represiunii, în urmă căreia au rezultat morţi, răniţi, arestaţi, molestaţi”. „Considerăm că este un act de ipocrizie şi impostură ştiinţifică să pretinzi că studiezi represiunea   «în urmă căreia au rezultat morţi, răniţi, arestaţi, molestaţi», să scoţi sute de lucrări şi studii despre fapte evidente care au produs moartea a peste o mie de români, fără să numeşti, măcar instituţional, pe autorii crimelor. Concret, deşi în virtutea probelor adunate, au confirmat în mod repetat existenţa teroriştilor de după 22 decembrie, lucrările IRRD au evitat cu asiduitate să-i identifice pe aceştia. Chiar dacă probele le dovedeau cu prisosinţă existenţa!

La 31 de ani de la momentul definitoriu al curajului sau, poporul român a rămas cu tragică întrebare, devenită aproape retorică prin repetiţie, «Cine a tras în noi după 22?». Este o nedreptate profundă pentru memoria eroilor care ne-au redat şi aparat libertatea în decembrie 1989. Este dureroasă pentru urmaşii acestora, pentru răniţii rămaşi în cărucioare de invalizi, pentru memoria colectivă şi pentru imaginea noastră că popor“, spun semnatarii.

Printre semnatari se numără Asociaţia Revolutionarilor fara privilegii al cărui preşedinte este Radu Filipescu, iar Ion Caramitru vicepreşedinte, Fundaţia Gheorghe Ursu, Societatea Timişoara, Dan Voinea, fost procuror militar Şef, Asociaţia umanitară pentru protejarea şi sprijinirea invalizilor, răniţilor şi urmaşilor celor căzuţi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 – Dolj al cărui preşedinte este Costinel Venus Mirea, dar şi membri GDS:  Andrei Cornea, Mihai Şora, Radu Vancu, Rodica Culcer, Sorin Ionita, Vlad Zografi, Daniel Cristea Enache, Madalin Hodor, Sorin Alexandrescu, Smaranda Vultur, Magda Carneci, Emil Ionescu, Andrei Oişteanu, Brînduşa Armanca, Ştefan Vianu, Alin Teodorescu.

În decembrie 2019 a fost dată o ordonanţă de urgenţă pentru desfiinţarea acestui Institut, dar majoritatea PSD din Parlament a respins-o. Preşedintele României Klaus Johannis a solicitat Parlamentului reexaminarea legii prin care a fost respinsă ordonanţa de urgenţă , subliniind că instituţia ”nu a acţionat în vederea atingerii scopului şi misiunii pentru care a fost înfiinţată”.

Instanţa supremă a decis, la 31 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, ca dosarul în care sunt cercetate fapte petrecute atunci să se întoarcă la procuror pentru remedierea unor erori. O soluţie similară a primit-o şi dosarul Mineriadei din iunie 1990, altă rană deschisă a regimului democratic 

Vă mai recomandăm:

Amintirile tinerei care a fluturat steagul de pe clădirea CC la Revoluţie: „Se dădeau arme cu buletinul. Am luat şi eu una, deşi nu ştiam să trag“

VIDEO Iadul prin care a trecut o tânără la Revoluţie, pe 21 decembrie 1989: „Vreţi libertate? Vă dăm noi libertate în pământ“

Tânăra care la Revoluţie a fluturat steagul la Comitetul Central: „Mă înfurie faptul că la 17 ani mi s-a dat o armă cu gloanţe adevărate pe ţeavă“