FOTO „Laboratorul de agheasmă“ de la Constanţa. Arhiepiscopia Tomisului pregăteşte pentru Bobotează 150.000 de sticle cu apă sfinţită
0Zeci de oameni lucrează la etichetarea celor 150.000 de sticle ce vor fi umplute cu apă sfinţită în ajunul Bobotezei. Peste trei zile, aceste vor forma crucea Sfântului Andrei la malul mării, locul unde se va ţine slujba de sfinţire a apelor şi se vor arunca trei cruci în valuri.
Ca în fiecare an, primele zile după Revelion reprezintă un adevărat tur de forţă pentru angajaţii Arhiepiscopiei Tomisului, elevii Seminarului Teologic din Constanţa şi credincioşii voluntari care în 3 zile trebuie să eticheteze 150.000 de sticle ce vor fi umplute cu apă sfinţită. „Laboratorul de Agheasmă” este amenajat în cantina Arhiepiscopiei Tomisului unde se va lucra nonstop pentru ca vineri, 5 ianuarie, toate sticlele să aibă eticheta pe care este inscripţionat „Aghiazmă Mare, Botezul Domnului, 6 ianuarie 2018”, alături de sigla Arhiepiscopiei.
După finalizarea operaţiunii de etichetare urmează umplerea cu agheasmă a sticlelor. De data aceasta, termenul este chiar mai scurt, de numai 24 de ore. În dimineaţa zilei de vineri, 5 ianuarie, Arhiepiscopul Tomisului va face Sfinţirea Mare a Apei în mai multe butoaie în faţa Catedralei din Constanţa. Apa sfinţită va fi apoi îmbuteliată în sticle de către voluntari şi angajaţi ai Arhiepiscopiei.
Cele 150 de mii de sticle vor fi oferite credincioşilor pe 6 ianuarie, după slujba de Bobotează oficiată de ierarhul Tomisului la malul mării. Tot atunci, vor fi aruncare în valuri 3 cruci, iar zeci de curajoşi se vor arunca în apă pentru a le prinde. Se spune că cine prinde crucea de Bobotează are noroc tot anul.
În anul 2016, Arhiepiscopia Tomisului a decis să crească numărul sticlelor îmbuteliate cu agheasmă de la 130.000 la 150.000 pentru a evita tradiţionalele înghesuieli ale credincioşilor. În anul 2017 numărul acestora a crescut la 170.000, iar anul acesta a revenit la 150.000.
În anul 2017, slujba de Bobotează a fost ţinută la Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din cauza codului roşu de viscol şi ger care a blocat traficul în toată Dobrogea. Sticlele cu agheasmă mare pregătite în Portul Tomis au îngheţat fiind acoperite cu zăpadă.
În anul 2017, de Bobotează, sticlele cu agheasmă au îngheţat în Portul Tomis FOTO Adevărul
Slujba Aghesmei Mari
Iniţial slujba Aghesmei Mari se făcea în Ierusalim, unde se păstra amintirea Botezului Mântuitorului. De aici s-a răspândit în Antiohia, Constantinopol şi Asia Mică. Vorbind despre importanţa Bobotezei, Sf. Simeon al Tesalonicului apreciază că, în această zi, nu se face doar reînnoirea Botezului Domnului, ci şi a Harului primit de fiecare dintre noi la Botez.
Slujba Aghesmei Mari este mai dezvoltată şi mai solemnă decât la Agheasma mică, iar cântările şi rugăciunile din cursul ei pomenesc şi proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului.
Elementul central este o mare şi frumoasă rugăciune de sfinţire a apei, adresată Sfintei Treimi („Treime mai presus de fire...”), alcătuire a Patriarhului Sofronie al Ierusalimului, pe la anii 634-638. Rugăciunea conţine o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt (de 2 ori câte 3), pentru a se sfinţi apa.
În acest fel preînchipuim coborârea în Iordan a celor două firi ale Mântuitorului (Dumnezeu şi Om) precum şi arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului.
La finalul slujbei preotul slujitor afundă de trei ori crucea şi busuiocul în apă cântând troparul praznicului: „În Iordan botezându-te, Tu, Doamne ...”
Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, sfinţind apa de Bobotează FOTO Arhiva Adevărul
Agheasma Mare (Apa sfinţită de Bobotează)
Teologii de la Arhiepiscopia Tomisului arată că termenul „agheasmă” înseamnă deopotrivă atât lucrarea de sfinţire a apei, cât şi însăşi apa sfinţită. Agheasma de la Bobotează este denumită Mare deoarece are o putere deosebită. Efectele sunt arătate chiar de textul rugăciunii:
„Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Că toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă...”.
De aceea, Agheasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust, ca şi atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti.
În casele credincioşilor, Agheasma se păstrează la loc de cinste, în sticle curate. Se poate bea pe nemâncate în fiecare zi, până pe 14 ianuarie, când este Odovania praznicului Bobotezei. Ea se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, cu binecuvântarea preotului duhovnic, după Spovedanie. Anafura se ia după Agheasma Mare.
Pe aceeaşi temă:
Sticluţele cu agheasmă mare din Portul Tomis au fost recuperate