Fonduri europene, constructor olandez, licitaţie românească. Proiect vital pentru Portul Constanţa, deblocat in extremis

Prelungirea digului de Nord al Constanţei, pentru care Uniunea Europeană asigură 85% din 643 milioane lei, a fost în pericol de a nu se mai realiza, din cauza unei tergiversări autohtone. Dacă justiţia nu tranşa definitiv lupta contestaţiilor, finanţarea urma să fie pierdută în scurt timp.

Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a organizat în 2010 licitaţia de atribuire a contractului de extindere a digului de Nord. Investiţia prelungea cu 1 kilometru îndiguirea existentă pe o lungime de 5 kilometri, extrem de necesară pentru siguranţa navală.

Câştigător a fost desemnat un trust din Olanda, Van Oord Dredging and Marine Contractors, dar licitaţia a fost contestată de GSP (Grup Servicii Petroliere) al cărui patron este magnatul Gabriel Comănescu. La rândul lor, olandezii şi-au contestat contestatarii. Procesele s-au ţinut lanţ timp de 3 ani, mai mulţi competitori ajungând să se conteste reciproc, iar investiţia atât de importantă risca să se piardă. Motivul: în iunie 2013, finanţarea UE expiră.

Justiţia a pus capăt, într-un final, conflictului comercial-administrativ. Zilele trecute, Curtea de Apel Bucureşti a decis recent respingerea ambelor contestaţii, făcute de cei doi competitori: GSP şi Van Oord. Decizia irevocabilă a instanţei menţine drept câştigător al licitaţiei pe învingătorul de drept: olandezii de la Van Oord Dredging and Marine Contractors.

Administraţia portuară urmează să încheie contractul cu constructorul în aceste zile, la Ministerul Transporturilor. Lucrările trebuie demarate cât mai curând, când vremea o permite. Valoarea estimată a proiectului este de 642.487.000 lei. Finanţarea este asigurată prin Programul Operaţional Sectorial în Transport 2007-2013, din fonduri structurale ale Uniunii Europene în proporţie de 85% din sumele eligibile, restul fiind din alocaţii bugetare.
 
De ce este necesar digul de Nord?  

Prelungirea digului de Nord este vitală pentru protejarea întregului acvatoriu portuar. Valurile şi-ar diminua agitaţia, prin schimbarea curenţilor mărini şi al frontului de acţiune. Când bate vântul (mai mereu) de pe mare, danele sudice şi molul sunt inoperabile, deoarece nu mai prezintă condiţii de siguranţă pentru circulaţia/încărcarea/descărcarea navelor. În plus, vor fi protejate şi amenajările portuare, astfel expuse în plan deschis forţei valurilor.

Aici s-a produs, de altfel, şi cel mai mare dezastru naval din istoria portului românesc. Într-o puternică furtună din ianuarie 1995, două nave străine, Paris şi You Xiu, au intrat în derivă şi s-au izbit de digul de Nord, scufudându-se şi provocând moartea a 54 marinari. În urma coliziunilor repetate dintre nave şi dig, construcţia a fost degradată în două zone, una în dreptul km 2+500 şi alta în zona km 3+500, fiind necesare reparaţii pe zonele respective.

Apărarea portului

Incinta portului Constanţa Sud a fost prevăzută să fie apărată de două diguri: digul de Nord şi digul de Sud. Traseele au fost stabilite ţinând seamă de direcţia vânturilor predominante, de canalele favorabile pentru intrarea navelor în port, de condiţiile hidrogeologice locale şi au fost verificate şi definitivate pe baza studiilor pe model. Între cele două diguri a fost lăsată o gură de intrare în port de 1.100 m (la piciorul taluzurilor).

Lucrul la dig a început în 1976, dar construcţia a fost întreruptă la Revoluţie, apoi reluată. Rămas în diferite stadii de execuţie pe porţiuni, digul de Nord a fost amenajat neomogen. Avariat şi reparat de-a lungul timpului, digul este incomplet fără acest cap de protecţie de 1 km. În plus, valurile din Marea Neagră au erodat şi chiar au spart pe alocuri îndiguirea.

Digul de Nord

Digul de Nord a fost prevăzut să aibă o lungime de 5.900 metri, începând de la capul digului de Nord al Portului Constanţa Nord, în această lungime fiind inclus şi capul digului. Punctul de pornire pentru acest dig a fost capul digului de Nord al portului Constanţa Nord (km 0+0,00).
Direcţia generală a acestui dig este Nord Vest - Sud Est, traseul acestuia având două frânturi, una în dreptul km 3+300 şi altă în dreptul km 4+000, pentru a orienta gura de acces spre S-SE.

Digul de Sud

Digul de Sud are o lungime de 5.560 m, inclusiv capul acestuia şi un traseu sub forma unei linii frânte, fiecare segment având orientări diferite. Punctul de pornire a acestui dig este situat la cca 6,15 km spre sud faţă de digul de sud al Portului Constanţa Nord şi 1,7 km faţă de debuşarea Canalului Dunăre-Marea Neagră.

Primul tronson cu o lungime de 2.160 m este orientat pe direcţia Sud Vest - Nord Est, următorul troson cu lungimea de 1620 m este orientat pe direcţia Est-Vest, apoi un tronson de racord de 510 m are o înclinare de 45 grade (Sud Vest - Nord Est) faţă de tronsonul anterior. Ultimul tronson cu o lungime de 1270 m este orientat pe direcţia Sud-Nord.

Situaţia actuală

Execuţia digurilor a început în anul 1976 şi a continuat în ritm susţinut până în 1990, când lucrările au fost întrerupte. La întreruperea lucrărilor, digurile au rămas în diferite faze de execuţie, cu mari decalaje între diferitele elemente ale digurilor, în special în ceea ce priveşte mantalele de protecţie şi dala de coronament.

În anul 1990, digul de Nord avea lucrări executate pe cca 4.850 m din cei 5.900 m , iar digul de Sud pe toată lungimea acestuia. În perioada 1990-1998 au fost executate unele lucrări necesare pentru finalizarea digului de Sud între km 0+000 şi km.2+160 şi pentru finalizarea digului de Nord între km 0+000 şi km 0+ 690 m.

Din cauza faptului că secţiunile digurilor nu au fost complet protejate, mantalele de protecţie fiind incomplete, digurile s-au degradat sub acţiunea continuă a valurilor. Mecanismul de cedare a constat în antrenarea de către valuri a materialului mărunt pe zonele neprotejate suficient, acestea conducând la prăbuşirea şi alunecarea mantalelor, dislocarea elementelor de protecţie şi chiar spargerea digului.

În 1998 a fost necesară completarea şi repararea digurilor existenţe ale portului Constanţa Sud pentru care Compania Naţională - Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a obţinut un împrumut de la Bancă Europeană de Investiţii (BEI) şi PHARE.

Execuţia lucrărilor s-a făcut în urma unei licitaţii internaţionale, în prezent lucrările pentru completarea digului de Sud în întregime şi a digului de Nord până la km 4+850, incluzând şi un cap provizoriu, sunt terminate. În această situaţie a rămas nerealizat faţă de proiectul iniţial, tronsonul din digul de Nord cuprins între km 4+850 şi km 5+ 900, în acest tronson fiind inclus şi capul digului.

Varianta propusă pentru prelungirea digului

Prelungirea digului de Nord se va face cu cca 1.050 metri. Gura de intrare va rămâne de cca 1.000 m lăţime. Această variantă va avea că efect principal diminuarea înălţimii valurilor ce se vor propaga în port, în incidenţă dintre Nord-Est şi Est.

Valurile dinspre Sud-Est şi Sud se vor propaga cu uşurinţă în port, la valori puţin diminuate. Valurile ce se propagă dinspre Est se vor amplifica în zona digului de Sud datorită interferării cu valurile reflectate de acesta.
Din punct de vedere al execuţiei, prelungirea digului va cuprinde trei zone distincte:  
 1.      zona capului existent şi de racordare cu lucrările noi (aprox 50 m);   
 2.      zona unde există umpluturi cu material pietros (aprox 550 m);   
 3.      zona de lucrări noi direct pe fundul mării incluzând noul cap al digului de larg (aprox 500 m)