EXCLUSIV Nava-şcoală Albatros va ajunge la fier vechi. Marina Română: „Nu are valoare istorică“
0
Flota României, care în perioada sa de glorie număra peste 300 de nave, mai are câteva vapoare de pe catargul cărora flutură încă drapelul românesc. Printre ele, nava-şcoală Albatros, care mulţi ani a fost locul unde studenţii şi-au făcut ucenicia. De câţiva ani, nava rugineşte la cheu şi urmează să fie dată la fier vechi.
Povestea navei-şcoală „Albatros“ începe în anul 1977 la Şantierul Naval din Galaţi. Cargoul „Dej“, aşa cum s-a numit iniţial, era o mândrie a flotei româneşti. Până în anul 1989 a navigat pe mările şi oceanele lumii sub patronajul Navrom Constanţa. La Revoluţie, pe nava care era ancorată în Portul Constanţa, a izbucnit un incendiu, care aproape a distrus-o.
Cum s-a născut Albatrosul
Din fericire, nava a fost salvată de Marin Deboveanu, de 87 de ani, care era la acea vreme şef al Biroului de Învăţământ de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân“. De altfel, el i-a devenit şi comandant ulterior. „Când am văzut cum începe să dispară flota, navele începând să fie sechestrate prin porturile străine, m-am gândit să iau câte o navă din fiecare tip de la Navrom şi să o transform în navă şcoală: un cargou, un tanc mineralier, un împingător“, a povestit fostul lup de mare, cel care a proiectat şi goeleta „Speranţa“ din filmul „Toate pânzele sus“, romanul lui Radu Tudoran. Nu a avut şansa decât să salveze cargoul Dej, care a fost donat Academiei Navale şi cu banii pe care a reuşit să-i primească de la bugetul de stat şi din sponsorizări l-a transformat în navă-şcoală, lucrările fiind realizate tot în Şantierul Galaţi.
„În 1992 primisem, printr-o rectificare bugetară, 350 de milioane de lei, dar preţurile săreau de la o lună la alta, aşa că am fost nevoit să caut şi alte surse de finanţare şi am reuşit să obţin sponsorizări“, a povestit fostul comandant pentru Adevărul. Aproape că a plâns când a aflat ce s-a ales din nava salvată de el cu atâta trudă. Bătrânul marinar trăieşte de mulţi ani în Bucureşti, doar cu amintirile sale. Poartă cu el, oriunde se duce, poze cu „Speranţa“ şi cu „Albatrosul“. Goeleta a avut aceeaşi soartă tristă: s-a scufundat în portul Tomis, după o furtună puternică.
Cum a ajuns pe linie moartă speranţa marinarilor-ucenici
În perioada 2001 – 2009, Albatros a fost înmatriculată ca navă-şcoală şi navă de transport maritim, transportând de la produse metalurgice, la ciment, de la tehnică militară la uree, de la floarea- soarelui la cărbune. După anul 2009, nava nu a mai răspuns cerinţelor impuse de legislaţia internaţională, depăşind termenul prescris de vechime maximă. În consecinţă, neîncadrându-se în exigenţele de acordare a „clasei”, s-a transformat în „navă-laborator”, la bordul ei derulându-se ore practic-aplicative cu studenţii Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”. Ultima misiune a navei a fost în anul 2009, atunci când a executat o misiune de transport pentru repatriere tehnică militară din teatrul de operaţii.
Începând cu anul 2015, nava a intrat în componenţa Divizionului de sprijin logistic 129 al Bazei Logistice Navale, ca navă de sprijin logistic, se arată într-un răspuns primit de cotidianul Adevărul de la Forţele Navale.
FOTO Adevărul
„Nava Albatros nu are valoare istorică“
În prezent, nava este neoperativă, fiind încadrată cu un minim de echipaj pentru menţinerea
vitalităţii acesteia. Doar cei care se mai aventurează până la digul de nord al Portului Constanţa o mai pot admira printre alte nave militare, ascunsă de bălăriile de pe marginea drumului.
Având în vedere depăşirea duratei normale de utilizare şi imposibilitatea recertificării de către un registru naval, în anul 2021, s-a decis scoaterea acesteia din funcţiune. „În conformitate cu Ordinul Ministrului Apărării Naţionale nr. M-197/2020, sunt în curs de iniţiere demersurilor necesare pentru valorificarea acesteia la intern“, spun reprezentanţii Forţelor Navale Române.
Din păcate, nimeni nu a luat în calcul transformarea ei în muzeu, ca o amintire a flotei de altădată a României. „Nava Albatros nu are valoare istorică şi nu prezintă interes pentru a fi transformată în muzeu“, spun militarii.
O dată cu dispariţia navei, studenţii civili nu mai au unde să facă lunile de practică, obligatorii pentru a deveni buni marinari. Conform Forţelor Navale, acest lucru nu este un impediment întrucât disciplina „Practică universitară” se desfăşoară în centrele de practică ale Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, respectiv Secţia de Pregătire Marinărească şi Sporturi Nautice de la Palazu Mare, Planetariu, Centrul de simulatoare, Atelierul-şcoală), dar şi în parteneriat cu agenţii economici cu care Academia Navală „Mircea ce Bătrân” încheie convenţii de practică. „Începând cu anul II de studii, studenţii specializărilor
„Navigaţie, Transport Maritim şi Fluvial”, „Electromecanică”, „Electromecanică navală”, după absolvirea cursurilor IMO şi obţinerea carnetului de marinar, se pot ambarca la bordul navelor comerciale cu
tonaj de peste 500 TRB în vederea desfăşurării stagiului de ambarcare necesar obţinerii brevetului de ofiţer maritim. Menţionăm faptul că, pentru susţinerea examenului de brevet, sunt luate în considerare numai stagiile de practică efectuate la companii de shipping“.
Cargoul Dej care a devenit nava-şcoală Albatros
Militarul care a lucrat 22 de ani pe nava-şcoală Albatros
Maistrul militar principal Ovidiu Oprea a fost ambarcat timp de peste două decenii pe navă, „Albatrosul“ fiind, practic, a doua sa casă. „A fost o parte din viaţa mea, o poveste care va fi spusă într-o zi. Fiecare zi, fiecare misiune militară sau voiaj civil cu studenţii Academiei Navale au avut ceva aparte care m-au desăvârşit în profesia care mi-am ales-o cu mult drag. Am pornit de jos şi am ajuns ca în ultimii ani să răspund de această navă pe care am iubit-o, o iubesc şi o voi iubi mereu. Ea a fost steaua mea polară şi visul meu. Este o poveste, o aventură si o carte deschisă pentru sutele de navigatori care si-au făcut cadeţia la bordul navei si acum navigă pe mările si pe oceanele lumii“, spune marinarul militar.
El spune că au fost studenţi care au rezistat şi au devenit comandanţi sau şefi mecanici, însă au fost şi unii care, după practica la bordul navei, au realizat că locul lor nu este pe o navă, iar capul compas este dat peste cap, aceştia renunţând la viaţa pe mare în favoarea confortului de pe uscat.
A ajuns la bordul navei Albatros în diferite regiuni ale lumii, încercând ca, pe lângă practica studenţilor civili, să ducă la îndeplinire diferite misiuni încredinţate.
După răspândirea fenomenului pirateriei s-a renunţat la voiajele cu studenţi, însă nava a făcut faţă cu succes altor provocări. „Am navigat în condiţii de temperatură ridicată, dar şi în zone unde am fost obligaţi să spargem gheaţa. Punctul cel mai îndepărtat unde am ajuns cu «Albatrosul» a fost un port din Kuweit“, a spus maistrul militar.
Ovidiu Oprea spune că perioada în care nava românească s-a confruntat cu piraţii somalezi a fost una dintre cele mai intense trăite la bordul navei. „Din 2009, au devenit, din pescari veritabili, piraţi, hotărâţi să captureze nave, încărcături şi echipaje, totul pentru triburile din care făceau parte. În Somalia, sunt triburi care ascultă de un lider, care la rândul lui este coordonat de anumite căpetenii. Acolo nu contează decât profitul care iese pentru o anumită navă. Chiar o navă americană după care s-a filmat «Captain Philips» a căzut victimă piraţilor, noi am auzit prin staţie strigătele de ajutor, eram oarecum aproape“, povesteşte Ovidiu Oprea.
În martie 2021 şi-a luat „La revedere“ de la Albatros, dar militarul consideră că nava este încă una care poate face faţă mărilor şi oceanelor lumii, însă este nevoie de un plan de upgradare şi revitalizare, iar costurile ar fi infime pe lângă beneficiile aduse, incluzând aici si practica studenţilor, care au nevoie de 12 luni de cadeţie.
Vă recomandăm să mai citiţi:
FOTO Poveştile unui comandant de navă: „În 1989, am crezut că ungurii au intrat în Ardeal“
Se încarcă comentariile...
