Emil Bodnăraş, dezertorul racolat de sovietici: „Va veni vremea când planurile tuturor vor amuţi sub călcătura cizmei mele“
0
Locotenentul Emil Botnăraş a dezertat în noaptea de 16 spre 17 februarie 1932, trecând fraudulos frontiera, în Uniunea Sovietică, pe la Hotin.
Despre actul său de trădare ne povesteşte istoricul Alesandru Duţu. Absolvent al Şcolii speciale de ofiţeri de artilerie din Bucureşti în 1930, locotenentul Emil Bodnăraş s-a bucurat, din punctul de vedere al pregătirii militare, de aprecierea şefilor care l-au caracterizat ca fiind un „un element de valoare“, dar care însă avea un temperament impulsiv.
La 13 februarie 1932 a solicitat o permisie, apoi, a plecat, două zile mai târziu, de la Sadagura la Hotin, unde, îmbrăcat cu o manta de trupă şi cu o căciulă pe cap, s-a prezentat la hotelul Patria unde s-a înscris cu numele de locotenent Iliescu Grigore din Bucureşti.
În după-amiaza zilei de 16 februarie, s-a deplasat la pichetul de grăniceri de la Cetatea Hotin, unde a cerut caporalului Chirilă o cană cu apă, i-a spus că vizitează cetatea, după care s-a îndreptat spre dealul din zonă, întrebând: „Cum stăm cu bolşevicii, că trebuie să fie rău acolo?”.
La orele 20.00 a revenit la hotel, a plătit cazarea şi a plecat, însoţit de o femeie, la hotelul Dacia, unde a anunţat că va pleca la orele 24.00, dar că femeia, pe care a prezentat-o ca fiind soţia lui, va rămâne până a doua zi.
La miezul nopţii a coborât din cameră, a înmânat unui chelner o scrisoare adresată lui Ion Stefanovici, după care s-a deplasat spre zona aleasă pentru trecerea Nistrului. Şi a fugit.
La 17 februarie 1932, o patrulă l-a anunţat pe sergentul Dumitri Fericeanu că a depistat urme de om pe cărarea de patrulare, iar în gheaţa Nistrului o spărtură cât laba unui picior. Pe deal a fost găsit un chipiu de ofiţer şi un toc de revolver.
La percheziţia de la domiciliu i s-a găsit o scrisoare de la Titus Cristureanu, cu un conţinut de propagandă comunistă, mai multe sisteme de cifrare, acte oficiale de la Regimentul 12 artilerie, planul de evacuare al regimentului în caz de agresiune sovietică, un tablou al lui V.I. Lenin, manifeste comuniste etc.
Interesantă, spune istoricul Alesandru Duţu, este scrisoarea lăsată pentru dr. Ioan Stefanovici:
„Peste câteva ceasuri, ora 21,6 minute, vine clipa de descătuşare. Voi învinge pentru că vreau. Şi voinţei mele nu i se va împotrivi nimic. Gândurile mi se întorc pentru puţin. Dacă ar şti şefii câtă amărăciune sau cât curaj pot sădi într-un suflet de om printr-o vorbă sau un gest nesocotit ar fi circumspecţi în atitudinea lor. Mie mi s-a turnat amândouă în suflet. Peste puţine ceasuri a uitat totul afară de răsplată. Răsplata nu o voi uita niciodată. Va veni vremea când planurile şi gesturile tuturor vor amuţi poate, sub călcătura cizmei mele. Fac parte din categoria oamenilor care uită, dar nu iartă“.
În continuare, a consemnat că a stat de vorbă cu el însuşi câteva ceasuri: „Şi ce am găsit. Numai întuneric. Numai răutate şi venin sufletesc. O societate întemeiată pe inegalitate de drepturi şi datorii, lume care vieţuieşte prin nedreptăţi, subjugare şi crimă. Paraziţi medievali. O mulţime de trese, fireturi şi galoane şi pe deasupra lor prostie şi răutate interminabilă... Iar eu, sărmanul nebun, alergam în această lume utopică după idealuri, după frumos şi bine... Ce himeră ridicolă! De mâine aceste negre amintiri vor fi smulse din pieptul meu. De unde prin forţa lucrurilor eram parazit şi slugă, mâine mi se va tipări în suflet imnul muncii şi al libertăţii, care nu iartă pe cei răi. Voi fi muncitor şi voi fi liber. Este acest lucru o nemaipomenită îndrăzneală în societatea pe care o părăsesc. Ceasul e însă 22,34 şi nu-mi este permis să pierd o clipă“.
În final, a cerut ca „scrisoarea de faţă să fie păstrată şi arătată oricui”. A avut un mesaj şi către o misterioasă doamnă ,,K”: ,,Lui , «K» comunicaţi-i că nu am uitat-o. Servească-i aceasta drept mângâiere”.
După doi ani, prin sentinţa nr. 410, Consiliul de război al Corpului 4 armată l-a condamnat la 10 ani închisoare corecţională pentru ,,dezertare în străinătate, sustragere de acte, delict contra apărării ţării şi ofensa superiorului”.
Pe aceeaşi temă:
Eroii din Primul Război Mondial, omagiaţi prin caravana care va străbate judeţul Constanţa
Se încarcă comentariile...
