De ce votează românii morţi sau condamnaţi penal. „Alegem emoţional, în funcţie de prejudecăţi şi stereotipuri”

Votul din 27 septembrie a demonstrat încă o dată că electoratul român este divers, dornic de schimbare sau ancorat încă în valori tradiţionale. Dacă timişorenii au ales „un străin” în funcţia de primar, la Deveselu a fost ales primarul în funcţie, decedat de aproape două săptămâni, iar la Sectorul 5 al Capitalei a fost votat un condamnat penal în cazul Colectiv.

De fiecare dată, atunci când sunt alegeri locale, avem cazuri de persoane controversate pe care românii le preferă în funcţii de conducere. Reporterii „Adevărul” au discutat cu un sociolog şi cu un medic psihiatru despre imboldul unor alegători de a pune ştampila „VOTAT” pe o persoană decedată sau una cu probleme penale.

România este diversă, nu este compusă numai din electoratul bine educat care citeşte platformele program, ci este formată şi din electoratul care tolerează violenţa fizică, violenţa împotriva femeii, împotriva copilului şi care consideră că bătaia e ruptă din rai, explică sociologul Gelu Duminică. Acesta arată că votul din 27 septembrie este dovada că societatea a evoluat, o evoluţie lentă, dar normală pentru societatea românească.

„Acum 4 cicluri electorale (16 ani) să votăm un străin la conducerea unei mari aglomeraţii urbane, de genul Timişoarei, în condiţiile în care societatea era intoxicată cu <<nu ne vindem ţara>>, era inimaginabil. Că ne-am dori ca societatea să evolueze ca Făt-Frumos este nerealist. Pentru asta ar trebui şi investit, dar cât de mult s-a investit în cultura politică a cetăţeanului român? Noi n-am avut dezbateri, ce ar fi trebuit omul acela să voteze? A votat hoţii mai mici împotriva hoţilor mai mari”, spune sociologul.

Cazul Deveselu

Ion Aliman, primarul comunei Deveselu (Olt), a murit pe 4 septembrie fiind infectat cu SARS-CoV-2. Cu toate acestea, localnicii l-au votat masiv pe 27 septembrie, decedatul obţinând 1.020 de voturi din cele 1.600 exprimate la nivelul comunei.

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu spune că votul acordat unui primar răposat trebuie interpretat în contextul cultural al locului, ca fiind o formă de „omagiu, afiliere şi recunoştinţă. În astfel de localităţi mici, distanţa dintre autoritate şi omul de rând e foarte mică. De fapt sunt toţi vecini, mulţi înrudiţi fie prin sânge, fie prin alianţă.”  

Votul de la Deveselu se încadrează în zona electoratului care crede încă în „moroi” sau care vorbeşte „despre morţi numai de bine”, arată şi Gelu Duminică. Primarul de acolo, mort fiind, a fost ales deoarece avea o relaţie cu comunitatea, toţi îl cunoşteau, ştiau că este „băiat bun” şi nu se cuvenea să-l schimbi cu altul atât de repede. „Alegem emoţional, în funcţie de prejudecăţi şi stereotipuri”, explică sociologul.

Într-o comunitate mică, dispariţia unui primar, dascăl, medic sau preot lasă „un hău” în ceea ce priveşte reperele oamenilor. Acolo, spune psihiatrul, este o familie lărgită, iar „votul”, sau „alegerea” se fac pe astfel de considerente.

Piedone la Sectorul 5

Alegerea lui Cristian Popescu Piedone în funcţia de primar al Sectorului 5 din Bucureşti a stârnit un val de reacţii dure. Peste 29.000 de locuitori cu drept de vot din Sectorul 5 l-au ales pe Piedone, condamnat în prima instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în „dosarul Colectiv”.

„Sunt nevinovat, oameni buni! De aceea am candidat şi Dumnezeu mi-a ajutat să ies, cu cetăţenii pe care mulţi i-aţi făcut proşti. <<Sunt proşti, da' mulţi, Măria voastră!>>”, a declarat Cristian Popescu Piedone imediat după aflarea rezultatelor.

Acest vot vine pe fondul dezamăgirii oamenilor care au încercat, după perioada Vanghelie, să aibă şi un primar educat (Daniel Florea), un primar care însă i-a dezamăgit, spune sociologul Gelu Duminică. „Atunci au votat unul care a furat dar a şi făcut. Imaginea lui Piedone este imaginea celui care a aşezat lucrurile în Sectorul 4. Oamenii au ales haiducul. Haiducul era un hoţ la origine, dar a devenit erou popular în momentul în care fura de la bogaţi dar dădea şi la săraci”, consideră sociologul.

Gabriel Diaconu consideră că votul acordat unei persoane cu probleme penale descumpăneşte. „Dreptatea, în aceste comunităţi, şi-o face fiecare, şi o oferă fiecare după bunul plac. Cel puternic, tiranic, fermecător, ticălos şi cu succes devine model de urmat. El este temut, dar subordonează pe cei care-l aleg de o manieră feudală. Fiecare votant se gândeşte, economic, la ”ce-o să-i iasă lui” din această tranzacţie, şi mai puţin comunităţii sau obştii.”

Vă recomandăm să mai citiţi:

Demisie în cazul elevilor amendaţi pentru că se jucau în curtea şcolii. „Au ajuns să ia copiii cu duba ca să scape de mine?“

Opt adolescenţi au fost ridicaţi din curtea şcolii şi amendaţi de Poliţie. „Toţi copiii luaţi cu duba sunt olimpici“

Patriarhia Română îl contrazice pe ÎPS Teodosie: „Rugăciunea nu are graniţe confesionale”