De ce se înghesuie românii să meargă în pelerinaje. „Este un răspuns al omului la apelul făcut de Dumnezeu“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Sînziana Ionescu
FOTO: Sînziana Ionescu

Zilele acestea, la Iaşi, se desfăşoară cel mai mare pelerinaj din Biserica Ortodoxă Română, prilejuit de sărbătoarea Cuvioasei Parascheva - 14 octombrie. Sute de mii de români iau calea Moldovei, îndură oboseala şi temperaturile scăzute pentru că „sfânta le ajută“ în problemele cotidiene.

Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, cuvântul „pelerinaj” reprezintă o călătorie rituală, făcută de credincioşi, individual sau în grup, într-un loc sfânt. Acelaşi cuvânt poate însemna şi o călătorie făcută într-un loc renumit din punct de vedere istoric sau cultural.

În lume, cele mai cunoscute pelerinaje sunt cele de la Ierusalim (pentru creştini) şi de la Mecca (pentru musulmani).

„Pelerinajul este un răspuns al omului (care caută să ajungă la un loc binecuvântat) la apelul făcut de Dumnezeu, o căutare reciprocă şi o întâlnire spontană”, spune preotul Daniel Tode, citat de centruldepelerinaj.ro.

Părintele arată că pelerin poate fi orice persoană, dar depinde de fiecare în parte cu ce intenţii întreprinde acea călătorie rituală. Astfel, există oameni care se pregătesc sufleteşte înainte de a pleca în pelerinaje, inclusiv prin spovedanie şi împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Mântuitorului.

Scopul pelerinului este diferit: unii merg doar pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu, alţii pentru a se închina şi ruga, alţii pentru a cere sprijin în anumite probleme din viaţa de zi cu zi sau pentru vindecarea unor boli.

Conform Patriarhului Daniel, principalele motive ale pelerinajului sunt următoarele:

  • Pelerinajul este un memorial-vizual al locurilor unde s-a arătat în lume iubirea şi lucrarea minunată a lui Dumnezeu pentru oameni şi prin oameni. Pelerinul vrea să atingă locul sfânt sau moaştele sfântului în care şi prin care s-a arătat prezenţa sfinţitoare a lui Dumnezeu într-un mod deosebit de intens, pentru că el pelerinul să-şi intensifice credinţa şi iubirea să pentru Dumnezeu.
  • De aceea, pelerinajul se face pentru a intensifică rugăciunea şi viaţă spirituală în general;
  • Pelerinajul este adesea un act spiritual de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El; astfel pelerinajul este în şine un act de asceză şi o ofrandă de gratitudine.
  • Pelerinajul cuprinde şi un act de pocăinţa pentru păcate, fiind completat cu mărturisirea păcatelor şi rugăciuni de iertare pentru mântuirea sufletului.
  • Pelerinajul poate fi motivat şi de o dorinţă puternică de a primi ajutorul lui Dumnezeu spre a realiză o lucrare importantă sau a primi vindecarea de o boală fizică sau psihică.


„Pelerinajele au avut de-a lungul veacurilor o influenţă benefică asupra vieţii persoanelor şi popoarelor: au contribuit la intrarea şi înnoirea vieţii religioase, au consolidat identitatea şi unitatea spirituală a comunităţilor umane dintr-o regiune, au contribuit la apropierea între Biserici naţionale diferite şi între grupuri etnice diferite, au contribuit la îmbogăţirea culturii popoarelor şi au imprimat civilizaţiei umane universale dinamică progresului spiritual, căutarea sacrului şi a vieţii veşnice”, mai spune patriarhul BOR.

Pe aceeaşi temă:

De ce greşim când spunem că apostolul Toma a fost „necredincios“. „Şi-a făcut o faimă nemeritată“

De ce interzice Biserica Ortodoxă practicile Yoga. „Sunt gesturi de venerare a zeităţilor“




 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite