Cum se ducea lupta împotriva chiaburimii în perioada colectivizării. Ţăranii ardeau culturile şi infestau recoltele

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Din cauza faptului că recoltele erau arse pe câmpuri, iar culturile erau infestate cu gărgăriţe şi apăruseră manifeste prin care se îndemna populaţia să se împotrivească treierişului, în 1952 s-a dat un ordin prin care se stabileau măsuri de securitate privind executarea planului de colectivizări, urmărindu-se înlăturarea chiaburimii.

În anii '50, duşmanul de clasă de la sate era chiaburimea, care lupta să slăbească alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, în opinia conducerii de stat.

În timpul campaniei agricole din 1951, „duşmanul a dus atât la acţiuni organizate, cât şi acţiuni izolate, de sabotaj şi diversiune“, se arată într-un „ordin privind măsurile de securitate ce se vor lua în vederea desfăşurării în bune condiţiuni a campaniei de întreţinere, recoltare, treeriş şi colectare a culturilor în anul 1952“.

În unele comune au izbucnit incendii în acelaşi timp în diferite zone ale alnurilor de grâu şi au ars zeci de hectare. Aşa s-a întâmplat în comunele Gogoşi, raionul Olteniţa regiunea Bucureşti, Dobrea raionul Deva.

„Duşmanii“ din comunele Silia din regiunea Mureş, Vistea de Susu raionul Făgăraş, regiunea Sibiu, regiunea Stalin, au apelat la alte metode: au incendiat stogurile de păioase depozitate pe camp ce urmau a fi treierate şi au apărut manifeste prin care se îndemna populaţia să se împotrivească treierişului.

Însă, forma cel mai des folosită a fost incendierea cerealelor şi a batozelor şi infestarea produselor cu gărgăriţe.

Conducerea de stat a cerut luarea tuturor măsurilor pentru activizarea reţelei informative de la sate pentru supravegherea elementelor chiabureşti, deschiderea de acţiuni informative şi de verificări de durată asupra celor care desfăşoară activităţi de diversiune şi instigare în masă, aflăm dintr-un document aflat în arhiva CNSAS.

image

„Întregei agenturi informative I se vor da sarcini concrete pentru supravegherea elementelor contrarevoluţionare identificate cu activitate suspect de sabotaj. Asupra acelor elemente pentru care deţineţi materiale informative şi alte materiale din care rezultă că sunt capaile să desfăşoare acţiuni de diversiune şi instigare în masa veţi deschide acţiuni informative şi de verificare de scurtă durată, pentru a preveni şi lichida la timp încercările lor criminale“, se arată în finalul ordinului.

Dobrogea a fost prima regiune colectivizată a României, un experiment economic reuşit al comunismului. Nicolae Ceauşescu a avut un rol important în întrecerea comunistă pe regiuni, el fiind responsabil cu aplicarea politicii de colectivizare în Dobrogea.

La 31 iulie 1949 era înfiinţată prima gospodărie agricolă comunistă (GAC) din ţară, botezată Răsăritul, la Ceamurlia de Jos în judeţul Tulcea.

În volumul-documentar al Academiei Române privind „Colectivizarea agriculturii în România“, elaborat de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, cercetătorii găsesc explicaţia pentru care primul GAC din ţară a fost înfiinţat la Ceamurlia de Jos: aici era născut Vasile Vîlcu, „Bulgarul“, primul secretar de partid comunist şi cel de numele căruia se leagă principalele realizări ale epocii roşii în Dobrogea. Până la finele colectivizării, peste 300 GAC-uri aveau să fie înfiinţate în judeţele Constanţa şi Tulcea.

Vă mai recomandăm:


Poveştile românilor care au deturnat avioane ca să evadeze din comunism: şase au ajuns până în Austria

EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini

Amintiri din lagărul torţionarului Florian Cormoş: „Mi-a spus că trebuie să pierim“

FOTO Haiducii Dobrogei. „Banditul“ Gogu Puiu, care a luptat împotriva regimului comunist

FOTO Mărturii şi documente despre maşina de tortură a Securităţii. Cine erau „Haiducii Dobrogei“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite