Cum a ajuns Lacul Nuntaşi un imens deşert: „Dacă nu se iau urgent măsuri, Delta va dispărea în zece ani“
0
Autorităţile au luat măsuri de salvare a Lacului Nuntaşi, parte a Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, doar după ce apa a secat cu totul, devenind deşert.
Deşi de-a lungul timpului s-au cheltuit sume imense pe studii de fezabilitate pentru proiecte de protejare a complexului Razelm - Sinoe – Histria – Nuntaşi, niciun leu nu s-a investit efectiv în salvarea biodiversităţii zonei.
Aşa s-a ajuns ca în această vară, din cauza secetei prelungite, şi a salinităţii mari a apei, Lacul Nuntaşi să sece cu totul, lăsând în urmă un peisaj dezolant, dar punând în pericol şi viaţa vieţuitoarelor care cuibăreau în zonă. Pe repede înainte, autorităţile s-au hotărât să intervină pentru a salva ce se mai poate.
Lucrări de decolmatare a canalelor care transportau apa de la Lacul Istria la Lacul Nuntaşi vor fi executate de muncitorii Administraţiei Bazinale Dobrogea-Litoral cu utilajele din dotare.
„Canalele de legătură dintre cele trei canale sunt colmatate din cauza secetei prelungite. Mai înainte, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ne-a transmit date despre nivelurile lacurilor în perioadele normale, apoi ne-am putut apuca de lucru“, a spus Bogdan Bola, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral. Primele utilaje au ajuns la Nuntaşi marţi, urmând ca lucrările propriu-zise să înceapă miercuri.
Lacul Nuntaşi în luna aprilie 2020 - foto Ionuţ Cojocaru
Un proiect mereu ratat
Nu este pentru prima dată când Lacul Nuntaşi are de suferit din cauza secetei prelungite. Ion Munteanu, guvernatorul rezervaţiei, spune că în anii 2007 – 2008 s-a executat un studiu de fezabilitate pentru protecţia întregului complex lagunar Razelm Sinoe, care cuprindea şi o parte din lacul Nuntaşi. Din păcate, totul a rămas la stadiul de proiect, după ce Ministerul Agriculturii a ridicat problema sistemul de irigaţii, care ar fi fost afectat.
Cum s-au distrus locurile de reproducere a peştelui
În luna 2018, când guvernator era Mălin Muşatescu, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a depus la Programul Operaţional Infrastructura Mare cel mai mare proiect de decolmatare în toate complexele lacustre din Delta Dunării şi de pe teritoriul Rezervaţiei, în valoare totală de 40 milioane euro, care cuprindea şi îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice în complexele lacustre Dunavăţ-Dranov, Razim-Sinoie, în zona Sinoie-Istria-Nuntaşi şi pe Lacul Murighiol, spune fostul guvernator, a fost aprobat de Ministerul Fondurilor Europene a fost aprobat şi se află la faza de implementare, adică de organizare a licitaţiei.
Numai că, spune el, o decolmatare prost executată poate face mai rău decât dacă nu se intervine deloc asupra ecosistemului. El dezvăluie că decolmatările s-au făcut în marea majoritate a cazurilor fie doar pe hârtie, fie în mod greşit şi astfel a avut de suferit potenţialul biologic al zonei. „Fiind o zonă mlăştinoasă, când creşte apa, malurile canalelor dispar, iar apa de inundaţii ajunge în ghiolurile limitrofe care devin zone de reproducere pentru peşte. Multe canale au fost săpate şi nămolul a fost depus pe maluri, care astfel s-au supraînălţat. Primăvara, când apa creşte, nu mai poate trece dincolo de maluri şi astfel au dispărut locurile de reproducere a peştelui“, spune Mălin Muşatescu.
„Delta va muri în zece ani“
El face referire la Canalul Păpădia, care a fost decolmatat în urmă cu mai mulţi ani. „Cine vrea să vadă cum s-a lucrat până prin 2016 trebuie să ia ca studiu de caz Canalul Păpădia, unde malurile au fost înălţate şi cu doi metri. În alte zone, doar s-a zgâriat fundul canalului. Este greu să demonstrez acum acest lucru, pentru că s-au depus nămoluri pe fund şi pe asta se bazează şi ei“, completează Mălin Muşatescu.
Din punctul său de vedere, dacă nu se vor lua măsuri la timp, Delta va muri în maximul zece ani din cauza colmatărilor ultraaccelerate provocate de circulaţia ambarcaţiunilor pe teritoriul rezervaţiei. „Bărcile, în viteza lor, tulbură apa, mâlul pleacă la vale şi se depune pe ghioluri“, explică el.
Lacul care rivaliza cu Techirghiolul
Lacul Nuntaşi, care se întinde pe 850 de hectare, s-a format într-un fost golf de natură tectonică, pe teritoriul judeţului Constanţa. El a devenit cunoscut datorită nămolul sapropelic, asemănător celui de la Techirghiol. În urmă cu mai multe decenii, oameni din toată ţara veneau aici pentru a se bucura de efectele terapeutic al nămolului de pe fundul apei, fiind amenajat în zonă şi un camping.
Se încarcă comentariile...
