Ce reprezintă, de fapt, Steaua lui David, simbolul pe care toţi evreii erau obligaţi să îl poarte în piept

Doar Steaua lui David mai străluceşte la sinagoga din Constanţa FOTO M.I.

În septembrie 1941, toţi evreii din România erau obligaţi să poarte ca semn distinctiv „Steaua lui David”, cusută pe haină, în partea stângă a pieptului. Simbolul vine fie de la prima şi ultima literă din numele lui David, fie de la vechiul alfabet ebraic, unde litera „D“ era reprezentată sub forma unui triunghi echilateral, precum „delta“ din alfabetul grecesc.

La 8 august 1940, la propunerea guvernului prezidat de Ion Gigurtu, regele Carol al II lea a semnat  „Decretul lege privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România“. Textul stabilea „distincţia politică şi juridică între românii de sânge şi cetăţenii români”. Evreii era definiţi ca toate persoanele de religie mozaică, inclusiv cei născuti din căsătoriile mixte (evrei creştini) şi „evrei atei”. Totodată, li se interzicea să dobândească proprietăţi rurale sau să poarte nume româneşti. Un al doilea decret, tot din 8 august, interzicea "căsătoriile între români şi evreii de sânge", sancţiunea fiind închisoare corecţionala de la 2 la 5 ani. 

Desigur, dacă războiul ar fi înclinat în favoarea Reich-ului nazist, "românizarea" ar fi dus la excluderea totală a evreilor. Dar aşa, s-a mai câstigat timp. Evoluţia de pe fronturile de luptă a făcut ca această legislaţie să-şi găsească o tot mai relativă aplicare, cu toate încercările administraţiei de a o revitaliza chiar în ianuarie 1944, notează Dinu C. Giurescu în „Evreii din România (1939-1944)“.

Ordinul suprrimat

Nu au fost singurele măsuri luate împotriva evreilor. La 3 septembrie 1941, s-a emis un ordin prefecţiilor de judeţe care stabilea că evreii sunt obligaţi să poarte  ca semn distinctiv, „Steaua lui David” (steaua galbenă), cusută pe haină, în partea stângă a pieptului. 

Însă, după întrevederea lui Ion Antonescu cu dr. Wilwelm Filderman, preşedintele Uniunii Comunităţilor Evreieşti, mareşalul a dat dispoziţii ulterior ca ordinul să fie suprimat în toată ţara.

Steaua lui David este unul dintre cele mai cunoscute simboluri iudaice. Aceasta "stea" este alcătuită din două triunghiuri echilaterale suprapuse, unul având baza în jos, iar altul fiind răsturnat, cu vârful în jos.

Potrivit arheologiei biblice iudaice, alfabetul evreiesc a suferit mai multe modificări. Astfel, s-a constatat că în vechiul alfabet ebraic, litera „D“ era reprezentată sub forma unui triunghi echilateral, precum este scrisă în prezent litera „D“ (delta), în alfabetul grecesc.

Scutul lui David

Pentru prima dată, în mod oficial, s-a folosit semnul "Steaua lui David" a avut loc în anul 1648, în Praga, aflăm din www.crestinortodox.ro. Spre sfârşitul "războiului de 30 de ani", Praga a fost asediată de armata suedeză, apărarea acesteia fiind ajutată şi de o unitate de evrei. Suedezii nu au reuşit să ocupe oraşul şi, drept mulţumire, împăratul german Ferdinand al III-lea a hotărât să atribuie steaguri de onoare tuturor unităţilor militare care au ajutat la apărarea localităţii.

Evreii de la curtea din Viena nu au ştiut ce semn să aleagă pentru a fi aşezat pe steag. În urma cercetărilor făcute de iezuiţii din Viena, a fost găsit un simbol evreiesc adecvat. Astfel, ei au pornit de la premisa că regele evreu David trebuie să fi avut imprimate pe scutul de luptă prima şi ultima literă din numele său, anume litera "D".

David, regele evreilor 

David este un personaj biblic care a fost, conform Bibliei ebraice, al doilea rege al Regatului unit al Israelului, succesorul lui Saul şi tatăl lui Solomon, şi conform evangheliilor Noului Testament, Matei şi Luca, strămoşul lui Iisus. Se consideră că a trăit aproximativ între 1040–970 î.e.n., domnind peste regatul lui Iuda între 1010–1002 î.e.n., iar peste Regatul unit al Israelului între 1002–970 î.e.n. Coranul îl descrie de asemenea ca pe un rege şi proroc, tatăl lui Solomon. Este foarte cunoscut pentru faimoasa luptă cu Goliat pe care îl învinge folosind o praştie. 

Vă mai recomandăm:

Singurul om scăpat din naufragiul în care au pierit 800 de evrei: „Nimeni n-a venit să vadă dacă sunt supravieţuitori“

Drama unui evreu care a supravieţuit în trenul morţii: „Cadavrele erau stivuite ca lemnele. Stăteam pe ele ca pe scaune“

FOTO Imagini atroce ale pogromului din 1941. Cel mai mare masacru împotriva evreilor din istoria României, în fotografii de arhivă desecretizate

„Care sunt jidani, la o parte. Descălţaţi-vă! Românii au stat în faţa trupurilor noastre, să ne apere“! Amintirile evreului care a trăit, la 13 ani, Holocaustul

Deţinutul 108767 sau viaţa ca un iad din lagărul Auschwitz-Birkenau a unui evreu plecat din România: „Aici eşti un zero. Ai ucis? Nu! Ei te socotesc un jidan murdar“

Cum a scăpat un evreu şi părinţii săi ca printr-o minune de lagărul de exterminare. Viaţa lui Dan Bacalu, trăită între teroare şi lipsuri

FOTO Mărturii din infern. Viaţa lui Sady Herşcovici, dat afară de la şcoală pentru că era evreu, apoi trimis în lagăr şi la construirea CanaluluiSupravieţuitorii pogromului din 1941 revin la Iaşi

Legiştii au stabilit câţi evrei au fost descoperiţi în groapa comună de lângă Iaşi. Aproape jumătate dintre ei erau copii!

Victimele pogromului din 1941, înhumate cu rabini (FOTO şi VIDEO)