Ascultă imnul naţional „Deşteaptă-te, române!“ în versiunea lui Harry Tavitian. Piesa este dedicată noului Badea Cârţan
0Muzicianul Harry Tavitian a lansat o versiune proprie a imnului naţional „Deşteaptă-te, române!“. Cântecul îmbină elementele iniţiale de romanţă a melodiei lui Anton Pann cu accentele revoluţionare insuflate de paşoptişti.
Pianistul Harry Tavitian a creat propria versiune a imnului naţional „Deşteaptă-te, române!“. Muzicianul de jazz a plecat de la originea cântecului lui Anton Pann, devenit imnul Revoluţiei de la 1848.
Piesa veche se intitula „Din sânul maicii mele“, având versurile scrise de poetul Grigore Alexandrescu în anul 1839. Câţiva ani mai târziu, paşoptiştii au căutat un cântec care să reprezinte suflul mişcării revoluţiei. Strânşi în casa de la Braşov a lui Andrei Mureşanu, care compusese poezia „Un răsunet“, patrioţii au ales melodia lui Anton Pann ca fiind cea mai potrivită ţelului lor. Cântată cu patosul revoluţiei, melodia populară a devenit imnul „Deşteaptă-te, române!“.
Tavitian, constănţean de origine armeană, mărturiseşte că a încercat să cuprindă tot parcursul cântecului-simbol pentru români. „Prima versiune la «Deşteaptă-te, Române» am făcut-o în ianuarie 1990, cu gândul la eroii care ne-au adus libertatea în decembrie 1989. Ce a făcut Sandu astă-iarnă (greva foamei timp de 22 de zile sub cerul liber la minus 16 grade) şi acum, sunt gesturi de iubire jertfelnică care m-au inspirat pentru acestă nouă versiune a Imnului României“, spune Harry Tavitian.
Harry Tavitian (stânga) şi Alexandru Popescu (dreapta) la protestele din Piaţa Universităţii, în februarie 2014 Foto Manuela Tavitian
Versiunea din 2014 a fost înregistrată acum câteva zile. Acasă la muzician. S-a aşezat la pian şi a cântat-o. Aşa şi-a exprimat Tavitian trăirile din ultima vreme, care s-au adunat şi care au dat starea sufletească a momentului.
Mugur Grosu, publicist constănţean şi prieten apropiat, a postat cântecul pe Youtube, folosind un colaj din fotografiile Manuelei, soţia lui Harry, făcute la protestele de la Pungeşti-Vaslui.
„Am urmat metamorfoza piesei lui Anton Pann, de la romanţă la avânt revoluţionar. În această versiune a mea am încercat o sinteză între cele două caractere“, a explicat pianistul.
Pianistul a dedicat imnul său activistului Alexandru Popescu, noul Badea Cârţan al României, care a parcurs 3.000 kilometri pe jos, din Ploieşti până la Bruxelles. Cunoscut militant ecologist, Popescu a plecat în luna august din oraşul său spre capitala Belgiei, unde se află sediul Parlamentului European. El a ajuns la Bruxelles în ziua de 25 noiembrie. „Am stat în ploaie, am dormit în noroaie. Am rupt trei perechi de încălţări, am schimbat corturile, dar rucsacul este acelaşi, făcut la o fabrică din Odorheiu Secuiesc, tovarăşul meu de nădejde care îmi ţine cald la spate. Obiectivul e atins, altceva nu mai contează“, a declarat Alexandru Popescu, la sosirea în Bruxelles.
De Ziua Naţională, el s-a aflat în mijlocul diasporei care a organizat o manifestaţie pe străzile capitalei europene. Mesajul anti guvernare a fost citit la demonstraţia românească, ce s-a oprit lângă Parlamentul Europei. Veniţi din Paris, Praga, Köln, Berlin, Viena şi Bucureşti, 200 manifestanţi au mărşăluit purtând tricolorul României pe străzile capitalei Belgiei.
Alexandru Popescu - activistul care a mers pe jos până la Bruxelles Sursă foto Facebook
Vă mai recomandăm
Se încarcă comentariile...
