Un nou scandal cu plăcuţe bilingve la Cluj. Ce îi solicită primarului Emil Boc membrii mişcării „Musai-Muszáj”
0Activiştii de la „Musai-Muszáj” au trimis o nouă solicitare pe adresa primarului Emil Boc, căruia îi reproşează faptul că nu acceptă plăcuţele bilingve.
Cei de la „Musai-Muszáj” îi sugerează primarului că, în cazul unui refuz, disputa s-ar putea muta din nou la Tribunal: „Vă rugăm să ne asiguraţi că în demersul nostru de a ne folosi limba maternă vom putea evita să ajungem din nou în faţa instanţelor de judecată, în contradictoriu cu instituţia pe care o reprezentaţi.”
Activiştii „Musai-Muszáj” consideră drept „revoltător” răspunsul dat de Emil Boc unei solicitări primite de la grupul Advocacy Group for Freedom of Identity, în cadrul căruia a subliniat că nu va dispune inscripţionarea denumirii Primăriei şi Consiliului Local în limba maghiară pe Palatul Primăriei, decât dacă va fi obligat în instanţele judecătoreşti.
Iată scrisoarea trimisă de „Musai-Muszáj” primarului Emil Boc şi făcută publică de membrii mişcării:
„Stimate domnule Primar Emil Boc,
Azi, 21 februarie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Limbii Materne, ne adresăm
Dumneavoastră, la exact doi ani de când aţi pierdut lupta împotriva plăcuţelor multilingve.
Este tulburător răspunsul dumneavoastră dat solicitării asociaţiei AGFI (Advocacy Group for
Freedom of Identity) conform căruia nu veţi dispune inscripţionarea denumirii Primăriei şi
Consiliului Local clujene în limba maghiară pe Palatul Primăriei, decât dacă veţi fi obligat în
acest sens de către instanţele judecătoreşti.
Ne exprimăm nedumerirea faţă de răspunsul Dumneavoastră, deoarece Tribunalul Cluj a
clarificat şi în cazul plăcuţelor multilingve, la Cluj-Napoca pragul legal de 20% prevăzut în
Legea administraţiei publice locale este realizat în privinţa limbii maghiare, având în vedere
că aceasta se raportează la recensământului din 1992 – când ponderea populaţiei maghiare
a depăşit 22%.
Acel comportament care nu se dă în lături de la retuşarea numelor şi denumirilor maghiare
este profund umilitor pentru cei cincizeci de mii de locuitori maghiari ai oraşului, dar este la
fel de înjositor şi jignitor pentru majoritatea română. Cine ar putea să creadă azi, la ClujNapoca, că folosirea publică a limbii maghiare ar putea jigni sau revolta populaţia majoritară
română? Oare cine ar putea considera egalitatea în drepturi a cetăţenilor o pierdere
personală?
Vă rugăm să ne asiguraţi că în demersul nostru de a ne folosi limba maternă vom putea
evita să ajungem din nou în faţa instanţelor de judecată, în contradictoriu cu instituţia pe
care o reprezentaţi.
Faptul că o dată pe an Dumneavoastră salutaţi cu „Jó napot!” locuitorii maghiari ai oraşului,
dar aceştia sunt nevoiţi să se judece cu Dumneavoastră pentru fiecare cuvânt scris din oficiu
în limba maghiară, pune sub semnul îndoielii imaginea Dumneavoastră de primar al tuturor
clujenilor.
Vă invităm să-i onoraţi cu prezenţa pe clujenii care sărbătoresc de 15 martie atunci când
aveţi intenţia de a nu forţa din nou comunitatea maghiară spre procese. Nu am dori să
aplaudăm cuvintele dumneavoastră în calitate de viitori petenţi.
Doar un „Jó napot!” sincer îşi are locul în 15 martie.”