Sute de produse contrafăcute, într-un magazin din Cluj. De ce 40% dintre tinerii români cumpără astfel de lucruri

Protecția Consumatorilor Cluj a oprit de la vânzare 1.290 de produse textile contrafăcute, inscripționate cu nume ale unor branduri precum Adidas, Nike, Lacoste, Tommy Hilfiger, Dior. În România, 40% dintre tineri au cumpărat intenţionat cel puțin un produs contrafăcut.

Produse contrafăcute într-un magazin din Cluj. FOTO: Protecția Consumatorului Cluj

Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord-Vest Cluj a alertat Poliția în legătură cu comercializarea, într-un magazin din Câmpia Turzii, județul Cluj, a unor produse contrafăcute.

Inspectorii de la Protecția Consumatorului au identificat operatorul economic SC Gamos Com SRL, din localitatea Câmpia Turzii, care vindea produse textile inscripționate cu diverse mărci cunoscute (Adidas, Nike, Lacoste, Tommy Hilfiger, Dior etc.), la care nu a putut prezenta documente care să ateste originalitatea.

Drept urmare, comisarii CJPC Cluj au identificat mai multe deficiențe, pentru care au dat trei amenzi contravenționale în cuantum de 60.000 lei. De asemenea, șase dintre produsele identificate vor face obiectul unei notificării în sistemul de alertă rapidă al Uniunii Europene - Rapex, deoarece șnurul aferent hanoracului cu glugă are capetele libere mai mari de 30 de centimetri, fiind considerat produs periculos.

Totodată, au fost dispuse măsurile complementare de: oprire definitivă de la comercializare a 1.290 produse textile contrafăcute în valoare de circa 140.000 de lei, având în vedere și faptul că operatorul economic nu a pus la dispoziția comisarilor CJPC Cluj, documentele aferente achiziției, sesizarea instituțiilor abilitate (IPJ Cluj/SICE) pentru luarea măsurilor aferente comercializării produselor contrafăcute.

Comisarii CJPC Cluj vor continua acțiunile de verificare a respectării drepturilor consumatorilor indiferent de serviciile de care beneficiază și, indiferent de operatorul economic, vor fi luate măsuri urgente de conformare, inclusiv sancțiuni contravenționale complementare.

Tinerii români cumpără produse contrafăcute

Conform unui studiu al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) dat publicităţii în luna iunie 2022, tinerii români cumpără mai multe produse contrafăcute şi continuă să acceseze conţinut piratat.

EUIPO (Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală) gestionează înregistrarea mărcii Uniunii Europene şi a desenului sau modelului industrial comunitar înregistrat (RCD), ambele asigurând protecţia proprietăţii intelectuale în toate statele membre ale UE.

Sondajul a analizat cele două aspecte ale încălcării dreptului de proprietate intelectuală: tendinţele din rândul tinerilor care achiziţionează bunuri contrafăcute şi din rândul celor care accesează conţinut piratat, evaluând tendinţele începând din 2016.

Peste jumătate (52%) dintre tinerii intervievaţi au cumpărat cel puţin un produs contrafăcut online în ultimul an, în mod intenţionat sau accidental, iar o treime (33 %) au accesat conţinut ilegal online.

Reflectând contextul post-pandemie, noul sondaj a confirmat că 37% din tineri au cumpărat intenţionat unul sau mai multe produse contrafăcute, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă în comparaţie cu rezultatele anterioare (14 % în 2019). În România, 40% din tineri au cumpărat intenţionat un produs contrafăcut, iar 14 % au accesat cu bună ştiinţă conţinut piratat.

De ce cumpără românii produse contrafăcute?

 „Când expun motivele pentru care cumpără produse contrafăcute, tinerii români subliniază că acestea sunt mai ieftine decât originalele şi mai uşor de găsit. Este important de subliniat că 29,68% dintre respondenţii români au spus că le este dificil să facă deosebirea între o sursă ce vinde doar produse originale şi o sursă ce vinde falsuri. Un procent peste media Uniunii Europene (26,57%)”, a declarat într-un interviu pentru „Adevărul”  Julio Laporta, directorul de comunicare al EUIPO.

Produsele contrafăcute cele mai cumpărate de tineri în România sunt hainele şi accesoriile (20,29%), urmate de încălţăminte (17,76%) şi dispozitivele electronice (15,69%)

„Trebuie subliniat un mesaj clar şi puternic legat de produsele contrafăcute: acestea pot ridica riscuri serioase privind sănătatea şi siguranţa cetăţenilor. Aceste produse contrafăcute nu respectă standardele de calitate şi siguranţă şi pot conţine componente sau ingrediente periculoase. De exemplu, în timpul pandemiei, a fost o proliferare a medicamentelor false, inclusiv antibiotice şi calmante sau a echipamentelor şi măştilor de producţie. Mulţi oameni nu ştiu că atunci când cumpără un produs contrafăcut sau accesează conţinut piratat pot contribui la finanţarea activităţilor de crimă organizată”, a mai spus Laporta.