Şefa epidemiologilor din România: „Este realist să aşteptăm vaccinul anti COVID-19 la începutul anului viitor“
0
Preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, Doina Azoicăi, explică de ce numărul cazurilor de COVID-19 rămâne unul relativ ridicat şi spune ce ar trebui făcut pentru ca România să revină în sfârşit pe o curbă descendentă şi la ce ne putem aştepta odată cu reluarea şcolii şi cu alegerile.
Într-o perioadă în care mulţi medici vin cu mesaje care mai de care apocaliptice, Doina Azoicăi este mai degrabă optimistă şi atrage atenţia că nu este cazul ca românii să se panicheze, ci să respecte măsurile de prevenţie.
Într-un interviu pentru „Adevărul”, reputatul specialist a vorbit despre COVID-19, despre riscurile pe care le comportă deschiderea şcolilor şi ce de făcut în această situaţie, dar şi despre modul în care ar putea să evolueze epidemia în România.
Doina Azoicăi nu a uitat nici de progresele făcute pe calea descoperirii unui vaccin efecient şi a transmis un mesaj optimist.
Adevărul: Epidemia nu pare să dea semne de oboseală în România, iar numărul cazurilor se menţine încă ridicat, deşi autorităţile au lăsat de înţeles că avem deja unele scăderi. La ce ne-am putea aştepta în perioada următoare şi unde ne aflăm în acest moment?
Doina Azoicăi: După cum arată situaţia, pare că ne aflăm acum pe un platou, în care înregistrăm între 1.000 şi 1.500 de cazuri în fiecare zi. După o perioadă de stabilitate, ieri am ajuns într-adevăr la 1.500 de cazuri, lucru care ar trebui să ne facă mai atenţi faţă de acest lucru. Situaţia trebuie tratată cu multă responsabilitate, iar dacă se va întâmpla asta şi dacă lumea va fi mai compliantă, vom putea într-adevăr să ne aşteptăm şi la scăderi în următoare perioadă.
„Situaţia trebuie tratată cu atenţie, nu dramatizată”
- Dar de ce credeţi că s-a ajuns în această situaţie?
Pentru perioada asta era de aşteptat să avem o acalmie, tocmai pentru a exista timpul şi resursele necesare spre a ne pregăti pentru la toamnă şi pentru la iarnă, Acum e adevărat, a fost şi perioada concediilor, oamenii au circulat mult mai mult decât de obicei şi au răspândit şi mai mult virusul. Nici oamenii nu au prea respectat măsurile, unii s-au relaxat şi au uitat că pericolul nu a trecut încă şi că virusul e cu noi. Sigur că era de preferat să fim mai jos, să avem mai puţine cazuri, dar situaţia nu e nici acum dramatică. E o situaţie care, aşa cum spuneam, trebuie tratată cu maximă atenţie, dar nu trebuie dramatizat.
- Într-un fel se pare că nu e bine în niciun fel: perioada concediilor e pe sfârşite, însă acum medicii vorbesc deja despre riscurile care ne aştepată o dată cu revenirea oamenilor la muncă. Există un termen de comparaţie, va fi mai riscant atunci decât în perioada vacanţelor?
Sigur că e greu de spus cum vor evolua lucrurile, dar fiecare situaţie implică anumite riscuri. Acum, oamenii vor circula mai puţin, însă vor petrece mai mult timp la muncă, împreună, de cele mai multe ori în spaţii închise. E vital ca regulile pe care deja le ştie toată lumea - purtatul măştii, distanţarea şi o igienă corespunzătoare - să fie rspectate, iar angajatorii, dar şi angajaţii să fie foarte atenţi şi să trateze cu maximă responsabilitate situaţia dată. Dacă vom da dovadă de responsabilitate, vom trece şi peste asta.
Ce riscuri apar odată cu începerea şcolii
- Toamna aduce şi deschiderea şcolilor şi alegeri. Ce epidemiolog, dacă ar depinde doar de dumneavoastră, aţi da undă verde pentru redeschiderea şcolilor şi pentru alegeri?
În ce priveşte şcolile, e posibil să apară mai multe cazuri, să apară mici foare, iar aici va trebui să se intervină ferm. Vedeţi că toamna vine cu mari provocări, iar noi trebuie să ne adaptăm la situaţia care există şi să trăim o normalitate atât cât ne permit vremurile. E foarte greu de aşteptat şi de amânat la nesfârşit un proces educaţional, iar şcolile nu le putem ţine închise la nesfârşit. Nu poţi aştepta la nesfârşit un moment mai favorabil, cu atât mai mult cu cât va veni şi iarna, cu perioadele ei, cu noi riscuri - şi mă refer aici la la epidemiile de boli respiratorii care vor înreguna situaţie. Deci nu putem amâna la nesfârşit cu şcolile. În ce priveşte alegerile, aici nu mă pronunţ pentru că nu vreau să existe interpretări.
- Avem şi medici care nu fac decât să spună toată ziua cât de gravă este situaţia şi îi ameninţă pe oameni că se va ajunge în situaţia în care, din cauza numărului mare de bolnavi, vor fi obligaţi să decidă pe cine vor trata şi pe cine nu. S-ar putea ajunge până acolo şi cât de gravă e în realitate situaţia de acum?
Asta nu mi se pare corect şi chiar mă îndoiesc că medicii îşi vor încălca jurământul şi îi vor trata doar pe unii, iar pe alţii îi vor lăsa. Tratezi toţi pacienţii la fel, nu faci diferenţe între ei, nu ai voie să faci asta!. Nu cred că se va ajunge aici. Pe de altă parte, oamenilor trebuie să le spui care e situaţia, să nu le ascunzi nimic, însă nu trebuie să îi panichezi. Dacă îi panichezi, îi blochezi şi apar şi alte probleme. Situaţia trebuie tratată cu maximă atenţie şi nu trebuie căzut în cele două extreme - exagerarea şi panicarea populaţiei, respectiv să ne culcăm pe o ureche şi să credem că nouă nu ni se poate întâmpla nimic. Spuneam că avem destul de multe cazuri şi că ar fi fost bine ca numărul lor să fi fost mai mic, dar nu e nici atât de alarmant, nu e o fatalitate. Jumătatea plină a paharului e că suntem mult sub modelul, previziunea de 2.800 de cazuri zilnice, aşa cum se făcuseră estimările. Dar, da, pe de altă parte situaţia e departe de a fi ideală şi mai avem multe de făcut ca să readucem lucrurile la normal.
„Am supravieţuit gripei spaniole, vom învinge şi coronavirusul”
- Şi ce ar fi de făcut?
Cum spuneam, populaţia trebuie să fie mai cooperantă, oamenii să fie responsabili, să respecte acele măsuri, să poarte măştile, să respecte distanţarea şi igiena. Nu li se cere imposibilul, oamenii trebuie să facă şi ei ceva, să se implice şi ei în această luptă, nu să aştepte totul de la autorităţi, spitale şi medici. Fiecare trebuie să ne facem treaba aici. Iar autorităţile trebuie să fie treze, să fie active în depistarea cazurilor cât mai precoce, iar activitatea epidemiologică din teren trebuie crescută. Şi bineînţeles trebuie făcute cât mai multe testări, oamenii trebuie testaţi pentru a putea avea o imagine de ansamblu a cazurilor. Şi pentru a ţine sub control transmiterea comunitară, trebuie identificate şi limitate focarele existente şi cele viitoare.
- Rămâneţi în continuare la fel de optimistă?
Da, eu sunt optimistă, dar nu de dragul de a fi optimistă, ci pentru că eu sunt convinsă că ne putem descurca. Spuneam că panica nu foloseşte la nimic, din contră. Noi avem nevoie de acţiune, de luciditate, de respectarea unor măsuri. E vorba până la urmă de ştiinţă. Gândiţi-vă că omenirea s-a descurcat la începutul secolului trecut când am avut gripa spaniolă, care a făcut mult mai multe victime, peste 50 de milioane. Şi totuşi, omenirea a făcut faţă şi am trecut peste acel moment. Iar de atunci, noi am evoluat, medicina e la alt nivel, avem şi biologia moleculară, avem atâtea noi descoperiri în acest domeniu fascinant!
- Ceea ce pare că ne lipseşte acum în primul rând este un vaccin. Când credeţi că l-am putea avea?
Eu cred că este realist să-l aşteptăm la începutul anului viitor. E nevoie ca un astfel de vaccin să aibă o eficienţă cât mai mare şi cât mai puţin reactogen. S-au făcut foarte mari progrese pe această cale şi sunt optimistă, plus că avem şi exemplul din 2009, când s-a făcut rapid un vaccin împotriva gripei An1H1 (n.r. - gripa porcină), iar pandemia respectivă a fost rapid stopată, Sigur că acum avem mult mai multe cazuri de Covid-19 şi din păcate şi mai multe decese, însă un vaccin ne va ajuta să ţinem sub control această pandemie şi să o oprim.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
