Povestea imaginii cu care un român participă la cel mai prestigios concurs de fotografie. Vânătoarea de lei pe care o vezi doar la Discovery FOTO
0
Fotografia pe care profesorul Andrei Mihalca o va înscrie la concurs înfăţişează scena la care a asistat de la 20 de metri depărtare şi în care un bivol este încolţit şi ţintuit la pământ de trei lei uriaşi. După un sfet de oră, victima este salvată de bivoli din altă turmă veniţi în ajutor
„Povestea mea cu Africa a început de când eram mic, pentru că de atunci, nu ştiu de ce, îmi doream foarte mult să ajung acolo. Abia în 2006 am ajuns acolo cu o bursă de la Ministerul Cercetării şi de atunci am fost de vreo 15 ori în mai multe ţări africane precum Kenya, Unganda, Coasta de Fildeş, Somalia, Zimbabwe”, spune Andrei Mihalca, profesorul de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), care va participa, anul acesta, la unul dintre cele mai prestigioase concursuri de fotografie din lume „Wildlife Photographer of the Year” patronat de Muzeul de Istorie Naturală din Londra.
Competiţia reuneşte două mari pasiuni ale clujeanului, cea pentru Africa şi cea pentru fotografie. „Este pentru prima dată pentru mine. Nu este cu premii şi nu este despre premii, practic aici concurezi cu cei mai tari fotografi din lume. Nu sunt foarte optimist, nu cred că am şanse mari. Poate la 2-3 fotografii aş avea un pic de şansă”, spune el. Dintre cele 25 de fotografii spectaculoase pe care Mihalca le va trimite la competiţie şi care prezintă lei la vânătoare, gorile, girafe, hipopotami, rinoceri etc. una are o poveste demnă de un documentar Discovery Channel.
„Leoaica a ţâşnit din stânga mea, de la circa 20 de metri”
„Din stânga mea, de la circa 20 de metri, a tâşnit o leoaică spre grupul de bivoli care bea apă din râu. A înşfăcat un pui de bivol şi l-a pus la pământ. Atunci, bivolul dominant s-a interpus între turmă şi un grup de lei din aceeaşi familie ce urma să atace”, explică Andrei fotografia cea mai spectaculoasă pe care o va prezenta la concursul internaţional. Se afla în Zimbabwe, în Parcul Naţional Mana Pools, o zonă de conservare a faunei sălbatice de 219.600 de hectare din nordul ţării africane.
„Am ajuns joi seara pentru a preda la facultate, dar din cauză că în weekend nu erau studenţi, am decis împreună cu un coleg să mergem să vedem un parc natural”, detaliază profesorul. Ceea ce l-a impresionat la Mana Pools a fost libertatea de care beneficiau turiştii. În multe dintre parcurile naturale în care a fost turiştii au foarte multe restricţii: nu ai voie să mergi pe jos, doar în maşină, nu ai voie fără ghid, ai la dispoziţie doar anumite trasee etc. „Aici, puteai să te dai jos din maşină şi să mergi cât vrei tu, cât vezi cu ochii. Nu aveai voie să conduci sau să mergi pe jos după lăsarea întunericului sau înainte de răsărit. În rest, poţi să faci ce doreşti. Iţi spuneau să mergi cu grijă, pentru că siguranţa ta este reponsabiltatea ta”, relatează Mihalca.
Astfel, aventurierii au închiriat maşini şi au intrat în parc, în zona Chitake Springns, unde sunt câteva locuri de campare chiar în mijlocul sălbăticiei. „Sunt trei locuri de campare, în fiecare încăpând o maşină, dar nu sunt protejate de garduri, eşti pur şi simplu în mijlocul sălbăticiei. Acolo am campat”, povesteşte clujeanul.
Bivolii veneau în fugă spre izvor pentru a ridica praful şi a-i deruta pe lei. FOTO: Andrei Mihalca
„Era plin de lei, aşa cum ni s-a spus”
Cam la un kilometru de locul de campare era singura sursă de apă a zonei, izvorul Chitake. Totul se întâmpla pe finalul sezonului secetos. „Am mers până acolo cu maşina, era plin de lei, aşa cum ni s-a spus. Am parcat maşina şi am instalat două scaune de camping pe malul izvourului, ne-am pus câte un pahar de rom şi am stat două zile pe acele scaune. Am citit şi am aşteptat să vină animalele la apă”, relatează cercetătorul.
Au văzut foarte multe turme de bivoli care veneau să de adape. „La un moment dat, s-a întâmplat acest atac, care a fost, trebuie să spun, extrem de spectaculos. Am fost extrem de norocoşi pentru că totul s-a întâmplat chiar în faţa noastră. Mai fusese în urmă cu două zile un atac pe care-l ratasem şi turiştii, grupul care a fost înaintea noastră, ne-a spus: „Wow, ce aţi ratat”. Asta este, eu doream să văd de foarte mult timp o astfel de scenă”, spune Andrei. Scena a avut loc chiar în ultima dimineaţă petrecută în parcul naţional: „Urma să plecăm pe la ora 10. A venit o turmă de circa 20 de bivoli, a şasea sau a şaptea pe care le-am văzut în cele două zile. M-am apropiat de apă, am coborât pe bancul râului să fac nişte poze şi la un moment dat, din stânga mea, de la circa 20 de metri, a tâşnit o leoaică şi s-a declanşat atacul. S-a creat haos, un nor gros de praf care te oprea să vezi mare lucru”. După ce praful s-a lăsat, clujeanul a putut vedea că leoaica a prins un pui de bivol.
„Patru bivoli au atacat leii, a fost o scenă foarte spectaculoasă”
A urmat o scenă demnă de un documentar de pe Discovery: „Bivolul dominant al turmei s-a interpus între turmă şi alt grup de lei din aceeaşi familie ce urma să atace un alt bivol probabil. Turma a reuşit să scape, dar bivolul care a atacat leii a fost încolţit de trei lei masculi. A fost atacat, pus la pământ şi ţinut aşa vreo 15 minute de trei lei imenşi”.
Între timp, leoaica omorâse viţelul, iar turma a băut apă şi a plecat. „Totul s-a petrecut atât de repede încât aproape că nu am realizat ce s-a întâmplat. Ce s-a întâmplat în continuare a fost şi mai interesant. Chiar din spatele nostru, printre noi şi maşini cumva, eram doar eu şi colegul meu acolo, a venit o turmă şi mai mare de bivoli. Dacă prima avea 20 de bivoli, aceasta avea circa 7-800”, relatează cercetătorul. Între timp, leoaica omorâse viţelul, iar cei trei lei continuau să-l ţintuiască la pământ pe bivolul prins. „Bănuiam că este mort şi acela, dar dintr-o dată trei sau patru bivoli din turma mare au atacat leii, bineînţeles, cu aruncat în aer, cu luat în coarne, a fost o scenă foarte spectaculoasă. Spre surprinderea mea, bivolul ce fusese ţinut 15 minute la pământ de cei trei lei s-a ridicat în picioare şi a încercat să plece”. Animalul se clătina, fiind un pic ameţit. „Cei patru bivoli care l-au salvat l-au mirosit de câteva ori şi au plecat. Poate au realizat că este destul de grav rănit. A plecat apoi şi turma mare. Bivolul rănit a rămas în picioare, dar era ameţit. În final, au venit din nou cei trei lei şi i-au dat atacul final”, povesteşte Mihalca.
Fotografia era de la cel de-al doilea atac, care, spune cercetătorul, a fost la fel de spectaculos: „Bivolul, cât era el de rănit, s-a apărat, a lovit, s-a zbătut, dar până la urmă leii l-au pus la pământ şi apoi l-au ucis. Scena a durat undeva la 40 de minute de la început la final. A fost spectaculoasă într-adevăr”.
După cena sângeroasă cu bivolii, doi lei s-au „răsfăţat” la fel ca două pisici, povesteşte Mihalca. FOTO: Andrei Mihalca
„Dacă nu te sperii şi nu fugi de ei, leii nu te atacă”
Mihalca se afla la circa 20 de metri de scena sângeroasă. Era pe jos, fără niciun fel de protecţie, „înarmat” doar cu camera foto. „Leii erau concetraţi pe bivoli. Nu cred că eram în pericol. Leii, în general, nu atacă omul. Chiar cu o zi înainte văzusem un alt leu, eram cu un ranger, şi ne-am apropiat să-i facem o fotografie, dar a plecat, efectiv a fugit. În general, dacă nu te sperii şi nu fugi de el, nu te atacă. Aşa ne-au spus, dacă vine leul nu fugi, ridică mâna, fă zgomot puternic şi nu vei păţi nimic. Pe de altă parte, fix în acelaşi loc unde am stat noi fusese ucis un turist în urmă cu câţiva ani. El a ieşit seara să facă un duş, se afla la circa 10 metri de maşină, şi a fost ucis de vreo patru lei în câteva minute”.
Chiar în urmă cu câteva zile, în acel parc natural, un bărbat de 70 de ani a fost ucis de un elefant. „Poţi să faci şi tururi pe jos însoţit de ghid armat, dar noi am preferat să mergem fără. Am întâlnit la celălalt camp site un grup de patru elveţieni milionari, ceva proprietari de galerii de artă, aveau cu ei un ghid local, ghid profesionist de safari şi, de curiozitate, am întrebat cât costă. Era undeva la 600 de dolari pe zi de persoană. Ei fiind patru, ghidul încasa în jur de 2.400 de dolari pe zi. Ghidul avea armă, dar nu trăgea decât în situaţii limită”, explică Andrei. El susţine că ghizii, în general, nu au nevoie de arme, deoarece cunosc comportamentul animalelor şi ştiu cât se pot apropia şi când e momentul să se retragă.
Profesorul Andrei D. Mihalca a coordonat mai multe proiecte de cercetare privind bolile transmise prin vectori. FOTO: Arhiva personală
Cine este Andrei Mihalca
Prof. Andrei D. Mihalca a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, România, în 2002, iar în 2007 a obţinut doctoratul. Este licenţiat în Boli Parazitare la aceeaşi instituţie, iar în prezent, este afiliat Departamentului de Parazitologie şi Boli Parazitare din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, România. A coordonat diverse proiecte de cercetare privind bolile transmise prin vectori, inclusiv acţiunea paneuropeană EurNegVec COST. El este implicat activ în proiecte de cercetare şi medicină veterinară socială axate pe bolile parazitare şi infecţioase ale animalelor mici (câini şi pisici) în Africa sub-sahariană, cu lucrări anterioare efectuate în Kenya, Uganda, Coasta de Fildeş, Republica Centrafricană, Liberia şi Somaliland. Prof. Andrei D. Mihalca este editor asociat al mai multor reviste ştiinţifice, inclusiv Parasites & Vectors, International Journal for Parasitology: Parasites and Wildlife, Veterinary Parasitology: Regional Studies and Report, BMC Veterinary Research etc. Este autor a peste 150 de articole ştiinţtifice şi a multor cărţi şi capitole de carte publicate la edituri internaţionale. În timpul liber, îi place să facă fotografii cu animale sălbatice şi are mai multe articole prezentate în National Geographic.
Vă recomandăm să mai citiţi
VIDEO Sânge artificial fabricat la Cluj: invenţie de premiu Nobel, şanse slabe de finanţare
Se încarcă comentariile...
