Povestea comorii cinematografice găsite într-un beci din New York: o peliculă realizată la Cluj acum 100 de ani de regizorul legendarului film „Casablanca“
0
Michael Curtiz, celebrul regizor care a realizat unul dintre cele mai îndrăgite filme din toate timpurile - Casablanca, a turnat primele sale pelicule pe străzile Clujului, care era un mic Hollywood acum un secol. Unul dintre aceste filme, despre care se credea că a dispărut pentru todeauna, a fost găsit de un clujean într-un beci inundat din New York. Pelicula este cea mai valoroasă piesă a tezaurului cinematografic maghiar.
Acum 100 de ani, Clujul era un mic Hollywood al Europei. Regizorul şi producătorul Jenő Janovics transformase oraşul într-un imens studio de film. În 1914, sub atenta supraveghere a acestuia, tânărul regizor Mihály Kertész filma una dintre primele sale pelicule – „Escortata” - o melodramă despre o menajeră acuzată pe nedrept de furt.
După 28 de ani, Mihály Kertész, care a devenit între timp Michael Curtiz, câştigă Oscarul pentru „Casablanca”, unul dintre cele mai îndrăgite filme ale tuturor timpurilor.
Înainte de a pleca în America, Curtiz a realizat în jur 50 de pelicule, însă extrem de puţine mai există astăzi. „Escortata” a supravieţuit în subsolul unei clădiri din New York, unde a fost găsită din întâmplare de un clujean.
Pelicula a putut fi vizionată marţi, la Festivalul Internaţional de Film Transilvania, care are loc aceste zile în Cluj, în prezenţa celui care a descoperit pelicula - Cselényi László (64 de ani).
Cselényi László (cu microfon) este cel care a găsit filmul. Lângă el, Tudor Giurgiu (ochelari) si directorul Operei Maghiare, Szép Gyula
Comoara din beciul inundat
Ca orice poveste interesantă şi cea a găsirii, după aproape un secol, a unuia dintre primele filme ale lui Michael Curtiz începe cu o femeie. „Memi neni ( tanti Memi-n.r.), cum era cunoscută Gabriella Mautner, o doamnă în vârstă, maghiară de origine evreiască, nepoata marelui industriaş al Ungariei Weiss Manfred, mi-a atras atenţia că jos, în pivniţa Institutului Cultural Maghiar din New York, o încăpere umedă care se inunda foarte des, într-un colţ, sunt mai multe cutii ruginite cu role de filme vechi”, istoriseşte Cselényi László.
Regizor de profesie, mutat la 32 de ani din România în Ungaria, clujeanul se afla în 2008 în SUA pentru a realiza un documentar despre minorităţile lumii. „În călătoriile mele prin SUA am trecut de mai multe ori prin Casa Maghiarilor (Institutul Cultural Maghiar) din New York, o clădire veche, din cărămidă, construită în anii 60 pe strada East 82, foarte cunoscută maghiarilor din Manhatan”, povesteşte Cselényi László.
Memi neni, bibliotecara voluntară a institutului i-a spus că a refuzat să arunce cutiile acelea ruginite până în acel moment, dar la următoarea curăţenie cu siguranţă ar fi ajuns la coşul de gunoi.
„Imediat m-am dus, ca un scafandru, şi am scos la iveală 16 cutii în care se aflau pelicule vechi. Le-am găsit într-un colţ murdar, sub un schelet de bicicletă. Deoarece clădirea era foarte veche, de 100 de ani, ţevile se spărgeau des şi se iunda subsolul. Cutiile erau foarte, foarte ruginite, chiar şi înăuntru intrase puţină apă. Din fericire, aceste pelicule sunt foarte foarte rezistente”, a istorisit regizorul.
„M-au alungat ca pe un terorist”
Aventura pentru regizorul clujean avea să înceapă abia când a început să organizeze transportul cutiilor din SUA la Budapesta, oraşul în care locuia, fiind director la Duna TV şi regizor. „Nici poşta şi nici companiile aeriene n-au vrut să transporte cutiile. M-au alungat ca pe un terorist, ca pe un nebun. La bordul avionului nu le puteam lua fiind vorba de filme din celuloid care pot lua foc de la cea mai mică scânteie, chiar şi de la vibraţii se poate aprinde. În cinematografele de odinioară aceste filme erau proiectate din cutii speciale, ermetice, ca să nu aia foc sala”, explică regizorul.
La Aeroportul JFK din New York a fost îndrumat să ia legătura forţele aeriene americane: „Numai ei ar fi capabili să transporte aşa ceva. Ei bine, nefiind nici superputere, nici milionar, nici măcar o mică autoritate est-europeană, aşa cum bănuiţi, nu am început tratativele cu US Air Force”.
În schimb, a povestit tuturor prietenilor păţania. Astfel a găsit şi soluţia: „Am găsit ajutor la un alt prieten, un fost administrator de zgârie-nori. Partenerul lui de şah, cu care juca în fiecare săptămâna, i-a povestit că va fi vizitat nepotul său din Danemarca, care este bucătar pe un vas comercial. Nava avea să ajungă în luna următoare în portul maritim la New Jersey. Altă soluţie nu am avut şi trebuia să las toate cutii la prietenul meu”.
În spălătoria vaporului
Neavând altă variantă, Cselényi László a lăsat preţiosul bagaj la prietenul său, aşteptând cargo-ul care avrea ruta New Jersey – Lisabona.
„Bucătarul, un tânăr de orgine maghiară născut în Danemarca, a fost de acord să ia cutiile cu el şi le-a depozitat în compartimentul cel mai umed al vasului, la spălătorie. Acolo, toate uşile erau închise ermetic, chiar dacă ar fi luat foc nu s-ar fi întâmplat nimic. Vaporul a ajuns cu bine în Portugalia, la Lisabona, iar bucătarul a lăsat filmele la o amică, probabil avea în fiecare port o amică”, spune, zâmbind, clujeanul.
De acolo, peliculele au fost preluate de un bun priete de-al lui Cselényi, clujean şi el. Ultima călătorie a peliculelor a fost făcută cu maşina personală a regizorului, care le-a adus din Lisabona la Budapesta: „Au trecut 7-8 luni până filmele au ajuns la locul de naştere - Budapesta. Eu nu ştiam atunci ce filme sunt în cutii pentru că pe ele erau notate doar nişte numere, speram într-adevăr să fie filme vechi, dar nu-mi imaginam ce urma să găsim în ele”.
„Habar nu aveam că am găsit filmul va fi declarat drept cel mai valoros exemplar al tezaurului cinematografiei maghiare, acuma evaluat la peste 1 miliard de forinţi copia. Erau tot felul de filme vechi. Unul chiar şi mai vechi decât pelicula lui Curtiz. Este vorba despre, daca bine ţin minte, de înmormântarea lui Kossut (Lajos Kossuth-revoluţionar maghiar-nr), făcut cu aparat de filmat manual.
Cselényi László, regizor
Cel mai valoros film al cinematografiei maghiare
La aproape un an de la descoperirea făcută în beciul Casei Maghiare din New York, Cselényi László a aflat ce ascundeau cutiile ruginite de metal: „Habar nu aveam că am găsit filmul va fi declarat drept cel mai valoros exemplar al tezaurului cinematografiei maghiare, acuma evaluat la peste 1 miliard de forinţi copia. Erau tot felul de filme vechi. Unul chiar şi mai vechi decât pelicula lui Curtiz. Este vorba despre, daca bine ţin minte, de înmormântarea lui Kossut (Lajos Kossuth-revoluţionar maghiar-nr), făcut cu aparat de filmat manual. Era şi o reclamă filmată pentru porţelanurile de Herend, cu subtitrare italiană”, povesteşte clujeanul.
Restaurarea materialului a durat 2 ani şi la ea au participat colaboratori din Olanda şi SUA. „A existat ajutor internaţional pentru că filmul era o senzaţie şi pentru americani şi pentru toată Europa. Puţine filme s-au păstrat din acea vreme în întregime. Cred că e singurul film artistic întreg al lui Curtiz din perioada aceea. Totuşi parcă mai era unul - Mânzul şarg”, a susţinut regizorul. Despre existenţa filmului „Escortata” existau informaţii, însă se credea că nicio copie nu s-a păstrat. În 2014, pelicula restaurată a fost prezentată la un festival de film din Budapesta.
Satisfacţia unui clujean
Cea mai mare satisfacţie a lui Cselényi László a fost faptul că el, un clujean, a descoperit un film legendar care leagă Clujul, în peliculă apar mai multe locuri din oraş – precum Biserica „Sf. Mihail” sau Bastionul Croitorilor, de o legendă a cinematografiei mondiale. În documentarul făcut în 2014, cu ocazia prezentării publice a versiunii restaurate a filmului, numele lui Cselényi László nici măcar nu a fost menţionat.
Clujeanul şi-a dat demisia de la Duna TV în momentul în care guvernul Orban a dat controversata lege privind presa, devenind un personaj de evitat pentru media din Buapesta, cu toate că este deţinătorul unui premiu acordat la Berlin de Asociaţia Ziariştilor Europeni, pentru documentarul „Minoritatis mundi” şi a realizat peste 2.000 de documentare pentru televiziune şi 12 filme artistice.
Escortata - film realizat acum 101 ani
Realizat acum 101 ani, "Escortata" este singurul film maghiar în care apare legenda teatrului maghiar – actriţa - Mari Jászai. Filmările au avut loc în iunie-iulie 1914, în mai multe locuri din Cluj - Biserica „Sf. Mihail” sau Bastionul Croitorilor -, la Rimetea, pe malul Arieşului şi la Salina Turda.
Pe 20 martie 1915, a fost proiectat pentru publicul clujean, în incinta Teatrului Maghiar de Stat.
Scenariul melodramei, despre o menajeră acuzată pe nedrept de furt, a fost scris de Jenő Janovics, pe atunci directorul Teatrului Naţional Maghiar din Cluj şi unul dintre cei mai prolifici realizatori de la începuturile cinematografiei, creatorul unei adevărate industrii la Cluj, între 1913-1921. Sub îndrumarea lui şi-au început carierele Michael Curtiz sau Alexander Korda.
Cine este Michael Curtiz
Michael Curtiz a emigrat în Statele Unite în 1926 şi este autorul a numeroase producţii care au marcat istoria cinematografiei, precum Casablanca (1942), film premiat cu Oscarul pentru regie, Captain Blood (1935), The Adventures of Robin Hood (1938), Angels with Dirty Faces (1938), Four Daughters (1938), Yankee Doodle Dandy (1942) sau White Christmas (1954). La Hollywood, a semnat circa o sută de producţii şi a lucrat cu nume ca Erol Flynn, Carry Grant, James Cagney, Humphrey Bogart, Ronald Reagan, Elizabeth Taylor, Bette Davis, Elvis Presley, Walter Matthau, Bing Crosby, Rosemary Clooney, Peter Ustinov.
Citeşte şi
TIFF 2015 la start: „Cea mai extinsă ediţie de până acum“ începe în această seară la Cluj Napoca
Se încarcă comentariile...
