Pata ruşinoasă de pe obrazul Clujului, în presa internaţională. Reportaj France Presse la Pata Rât: „Nimeni nu ar trebui să trăiască în condiţii atât de inumane”

Groapa de gunoi din Cluj-Napoca, de la Pata-Rât, a ajuns din nou în atenţia presei din Europa după ce un reportaj realizat aici de Agenţia France Press (AFP) a fost preluat de mai multe publicaţii. Jurnaliştii francezi au arătat că în ciuda condiţiilor mizere de viaţă de aici, persoanele care trăiesc de pe urma deşeurilor reciclate de la groapa de gunoi regretă anunţata închidere a rampei.

„Creşterea gropii de gunoi de la depozitul de deşeuri Pata-Rat din vestul Romaniei a fost descrisă ca o „bomba cu ceas ecologica”, însa pentru mulţi dintre vecinii săi, acest munte putred de deşeuri este un mijloc de trai - unul pe care doresc sa-l protejeze de închidere” - aşa începe reportajul AFP la groapa de gunoi a Clujului.

Urmează o descriere a peisajului dezolant: 

„Grămada de gunoi se ridică la cinci niveluri înălţime, emiţând un miros nociv şi substanţe inflamabile pe care ecologiştii spun că otrăvesc solul.

Copiii se joacă printre movilele de resturi. De fapt, ei locuiesc aici.

Zeci de familii - majoritatea din minoritatea romă a ţării - locuiesc în colibe improvizate la marginea depozitului de deşeuri, uneori după ce au fost expulzaţi din locuinţe ilegale în altă parte.”

Intriga reportajului are la bază diferenţa de percepţie cu privire la Pata Rât: ecologiştii şi localnicii doresc ca situl să fie curăţat, în timp ce familiile care trăiesc din banii obţinuţi pe reciclarea deşeurilor vor să rămână aici groapa de gunoi. 

„Muntele” de gunoi e sursă de venit pentru unii dintre locuitorii din zonă. FOTO: AFP/Daniel Mihăilescu

„Nimeni nu ar trebui să trăiască aici, în condiţii atît de inumane”

Este citată Linda Zsiga (37 de ani), care a fost relocată, în 2010, de Primărie la Pata Rât într-un container fără salubritate. De atunci a reuşit să găsească cazare în altă parte în Cluj şi este acum un activist pentru Demos, un nou partidă de stânga.

„Pentru Zsiga închiderea rampei şi relocarea celor care trăiesc aici este o prioritate-cheie. Nimeni nu ar trebui să trăiască aici, în condiţii atît de inumane", spune ea jurnaliştilor francezi. 

Bani de la UE pentru închiderea rampei 

Comisia Europeană a cerut închiderea Pata-Rat şi a finanţat instalarea unuor sisteme moderne de eliminare a deşeurilor. Ba mai mult, Bruxelles-ul a cerut României să-şi accelereze eforturile, iar Curtea Europeană de Justiţie a emis anul trecut o hotărâre împotriva României pentru că nu a închis 68 de depozite de deşeuri care prezintă riscuri pentru mediu şi pentru sănătatea publică.

„Autorităţile oraşului spun că cooperează, deşi o soluţie definitivă nu a fost găsită încă”, se mai arată în reportaj. Recent, autorităţile  au îngropat cea mai veche parte a „muntelui de deşeuri” sub un strat de pământ şi au restricţionat accesul la cele mai noi părţi ale depozitului de deşeuri.

„Bombă cu ceas”

Jurnaliştii l-au citat pe activistul de mediu Sandor Korosfoy de la grupul civic de „Floare de col” care a susţinut că Pata-Rat reprezintă „o bomba ecologică cu ceas, explozia fiind doar o chestiune de timp". El spune că există "gunoaie otrăvitoare care se scurge în pământ" şi că unele dintre capturile de deşeuri se declanşează "de mai multe ori pe an", răspândind cenuşă toxică pe câmpurile unde bovinele sunt păscute.

Copii de la Pata Rât treăiesc prin gunoaie. FOTO: AFP/Daniel Mihăilescu

„Am avut noroc, dar acum s-a terminat”

Cei care trăiesc în urma colectării deşeurilor reciclabile de la groapa de gunoi spun că vor pierde sursa lor de venituri: 

„Claudia şi soţul ei au trăit timp de aproximativ 40 de ani într-o parte a site-ului pe care locuitorii o numesc "Dallas".

Cu cei doi copii, ei îşi câştigă traiul din revanzarea cartonului, a sticlelor de plastic şi a cutiilor de metal.

"Trăim cum putem, supravieţuind zi de zi. Dar ce vom face în viitor?" spune că în vârstă de 68 de ani, îşi exprimă temerile legate de o eventuală închidere.  „Am avut noroc, dar acum s-a terminat.”

„Problema vine de sus, de la guvern”

Zsiga crede că UE ar putea fi totuşi salvarea locuitorilor de aici, care ar putea obţine locuinţe sociale din fonduri europene. „Europa este corectă şi onestă ... dar problema vine de sus, de la guvern", spune Zsiga, care vorbeşte despre „corupţia” clasei politice din România.

Pata Răt, povestea fără sfârşit a Clujului

„Adevărul” a relatat despre corupţia care a învăluit planul de închidere a gropii de gunoi de la Pata Rât. Deşi s-a obţinut o finanţare de la UE care prevedea închiderea rampei în 2013, autorităţile judeţene nu au reuşit nici astăzi, în 2019, să finalizeze obiectivul. „Băieţi deştepţi” apropiaţi de PDL, PNL şi PSD au încasat milioanele şi au plecat. Georgică Cornu şi Ioan Bene se numără printre cei care au beneficiat de banii din proiect.

Citeşte şi

Gunoaiele Clujului: PDL, PNL şi PSD fac aceeaşi mizerie. Cornu şi Bene, un partener de afaceri al fiului lui Ioan Rus, au luat banii şi au plecat

USR a sesizat Comisia Europeană cu privire la dezastrul ecologic de la Pata Rât