Omul are capacitatea uimitoare de a detecta boli la semeni în stadiu incipient. Cum funcţionează „medicul“ din creier
0Creierul uman este mult mai bun decât s-a crezut anterior în ceea ce priveşte descoperirea şi evitarea bolilor, se arată într-un nou studiu realizat de Institutul Karolinska din Suedia. Vederea şi mirosul sunt suficiente pentru a ne avertiza că cineva are o boală, chiar înainte ca aceasta să producă simptome.
Creierul uman este mult mai bun decât s-a crezut anterior în ceea ce priveşte descoperirea şi evitarea bolilor, arată un nou studiu condus de cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia.
Simţurile vederii şi al mirosului sunt suficiente pentru a ne avertiza că cineva are o boală chiar înainte ca aceasta să producă simptome. Şi nu numai că suntem conştienţi de asta, ci de asemenea, acţionăm pe baza informaţiilor primite şi evităm bolnavii. Studiul este publicat în revista ştiinţifică „Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS)”.
Sistemul imunitar uman este eficient în combaterea bolilor, dar deoarece acest proces implică un mare consum de energie, evitarea bolilor ar trebui să facă parte din instinctul nostru de supravieţuire. Un nou studiu arată acum că într-adevăr aşa stau lucrurile: creierul uman este mai bun decât s-a crezut anterior la descoperirea bolii la alţii în stadiu incipient. Mai mult decât atât, avem şi tendinţa de a acţiona conform semnalelor primite, plăcându-i mai puţin pe oamenii infectaţi, decât pe cei sănătoşi.
Creierul uman, detector de boli
Studiul ne arată că creierul uman este de fapt foarte bun la descoperirea acestui lucru şi că aceasta descoperire motivează comportamentul de evitare, spune cercetatorul principal, profesorul Mats Olsson de la Insitutul Karolinska, Departamentul de Neuroştiinţe Clinice.
Prin injectarea unor părţi inofensive de bacterii, cercetătorii au activat răspunsul imun la participanţii la studiu, care au dezvoltat simptomele clasice de oboseală, durere şi febră, câteva ore, timp în care au fost prelevate probe de miros de pe corpurile acestora respectiv au fost fotografiaţi şi filmaţi. Substanţa injectată a dispărut apoi din corpul lor şi, împreună cu ea, şi simptomele.
Experimentul
Un alt grup de participanţi a fost apoi expus la aceste mirosuri şi imagini, precum şi la cele ale unor persoane sănătoase. Apoi li s-a cerut să evalueze cât de mult le place de respectivele persoane, în timp ce activităţile creierului lor au fost măsurate într-un scaner de rezonanţă magnetică.
Apoi au fost rugaţi să afirme, doar privind fotografiile, care dintre participanţi păreau bolnavi, pe care ei îi consideră atractivi şi cu care dintre ei ar fi dispuşi să socializeze.
„Studiul nostru arată o diferenţă semnificativă între modul în care oamenii au tendinţa de a prefera şi de a fi mai dispuşi să socializeze cu oameni sănătoşi, decât cu cei care sunt bolnavi şi al căror sistem imunitar a fost activat artificial ", spune profesorul Olsson. "Putem vedea, de asemenea, capacitatea creierului de a corobora semnalele legate de starea de sănătate a unei persoane obţinute de la mai multe simţuri", completează acesta.
Supravieţuirea implică evitarea infecţiilor
Cercetătorul vede acest lucru ca pe o confirmare biologică a argumentului potrivit căruia supravieţuirea implică în mod natural şi evitarea infecţiilor.
”Bunul simţ ne spune că ar trebui să existe un repertoriu de comportament fundamental care să ajute sistemul imunitar. Evitarea, totuşi, nu se aplică neapărat dacă aveţi o relaţie strânsă cu persoana bolnavă. De exemplu, există puţini oameni, alţii decât copiii dumneavoastră, pe care i-aţi săruta atunci când le „curge” nasul. Cu alte cuvinte, un semnal de boală poate spori comportamentul de îngrijire în relaţiile strânse. Cu acest studiu demonstrăm că creierul este mai mult sensibil la aceste semnale decât am crezut vreodată", spune profesorul Olsson.
Citeşte şi
Legătura între dietă şi cancer: rolul aminoacizilor în „înfometarea“ tumorilor
Se încarcă comentariile...
