O imagine din Ardeal cu domnul Unirii. Ce spunea Cuza în 1861: „Alesul vostru vă dă azi o singură Românie. Vă iubiţi patria, veţi şti dar a o întări!“
0
În 1861, la trei ani după Unirea Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească, ardelenii îl puneau pe Al.I. Cuza într-un calendar care cuprindea informaţii culturale ale vremii, dar şi sfaturi despre agricultură şi silvicultură. Publicaţia conţine şi o imagine puţin cunoscută a domnitorului Unirii.
Unul dintre nenumăratele documente care se păstrează la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud este publicaţia „Amicul Poporului - Calendar pe anulu comunulu 1861“. Primul număr al acestui calendar apărea în 1861 şi cuprindea pagini despre manifestărilor culturale ale vremii şi materiale despre istoria Ardealului. Pe lângă acestea, scrie mesagerul.ro, cărora li se alocaseră pagini generoase, calendarul conţinea şi sfaturi utile din felurite domenii precum agricultura şi silvicultura, dar şi un material biografic despre domnitorul Principatelor, Alexandru Ioan Cuza.
Textul era semnat de V. Roman care scria, în octombrie 1858, când ocupa postul de adjunct al ministrului de Război, că domnitorul Al. I. Cuza se bucura de „tot respectul Guvernului, iubirea şi încrederea corpului de ofiţeri şi a soldaţilor“.
Imaginea lui Al.I. Cuza în calendarul ardelean, alături de informaţii despre personalitatea sa FOTO: Florina Pop, arhivele bistriţene
„Amicul Poporului - Calendar pe anulu comunulu 1861“, care apărea la Sibiu, se afla la mare cinste în bibliotecile intelectualilor din zona fostului regiment năsăudean de graniţă.
Devenit domnitorul Principatelor Unite în urma dublei alegeri de la 5 ianuarie 1859 (Moldova) şi 24 ianuarie 1859 (Muntenia), Cuza (imaginea puţin cunoscută cu Al.I. Cuza, în dreapta, FOTO: mesagerul.ro, arhivele bistriţene) a pus bazele statului român modern prin reformele sale.
Evocând personalitatea domnitorului Unirii, cercetătorul bistriţean Adrian Onofreiu de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud spune că după obţinerea recunoaşterii externe a Unirii Principatelor, din partea ţărilor europene ale vremii, Al.I. Cuza a ţinut, în 1861, următorul discurs, citat de mesagerul.ro:
„Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată. Acest fapt măreţ dorit de generaţiile trecute, aclamat de corpurile legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă (n.r. Turcia) şi de Puterile Garante. Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie. Vă iubiţi patria, veţi şti dar a o întări!".
La vremuri noi, legi noi şi oconducător nou. Acelaşi cercetător aminteşte şi cuvintele lui Mihai Kogălniceanu, sfetnicului apropiat al domnitorului Cuza, care declara pe 5 ianuarie 1859, la Iaşi:
„Alegându-te pe tine Domn în Ţara Noastră, noi am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi noi, om nou". La abdicarea forţată din februarie 1866, acelaşi sfetnic spunea că „nu greşelile lui l-au răsturnat, ci faptele cele mari şi cât va avea tara aceasta o istorie, cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan I !".
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
