Motivele pentru care suntem în topul infracţionalităţii din UE. Criminalitatea din România, cercetată cu ajutorul inteligenţei artificiale

0
0
Monica Achim e profesor universitar doctor în domeniul Finanţe la Facultatea  de Ştiinţe Economice  şi Gestiunea Afacerilor, Universitatea  Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.  FOTO: Arhivă personală
Monica Achim e profesor universitar doctor în domeniul Finanţe la Facultatea  de Ştiinţe Economice  şi Gestiunea Afacerilor, Universitatea  Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.  FOTO: Arhivă personală

Un grup de cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai a realizat o platformă online care va folosi inteligenţa artificială pentru a identifica evoluţia diferitelor tipuri de infracţiuni în România şi la nivel internaţional. Coordonatoarea proiectului FINCRIME, Monica Achim a explicat de ce este România în top la infracţiuni.

FINCRIME este o platformă online de măsurare a criminalităţii economico-financiare cu mijloace moderne precum inteligenţa artificială şi machine learning, care cuprinde hărţi şi grafice interactive. 

Proiectul este finanţat cu 240.000 de euro de Minsterul Educaţiei si Cercetării şi este coordonat de profesoara Monica Achim de la Facultatea de Studii Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. 

Principalul obiectiv al proiectului FINCRIME este de a efectua o analiză şi o previzionare a riscurilor de criminalitate economică şi financiară la nivel internaţional, european dar şi naţional. 

De exemplu cu ajutorul platformei se vor putea identifica principalele tendinţe în ceea ce priveşte criminalitatea economico-financiară  şi pe baza acestora, dar şi a factorilor determinanţi, se va putea estima evoluţia acestor tipuri de infracţiuni în viitor.

Profesoara Monica Achim a explicat pentru „Adevărul” cum stă România din punct de vedere al criminalităţii economico-financiare în UE, dar şi care sunt cauzele şi potenţialele soluţii pentru diminuarea acestei probleme grave a societăţii româneşti. 

România, în topul UE al corupţiei

Adevărul: Cum apreciaƫi că ne situăm ca nivel al infracƫionalităƫii comparativ cu alte state din UE?

Monica Achim: Din păcate nu ne situăm pe un loc foarte bun, România plasându-se pe locurile fruntaşe la corupţie, economie subterană, spălarea banilor şi infracţiuni cibernetice în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene.  

Haideţi să le luăm pe rând, cum ne situăm în ceea ce priveşte corupţia comparativ cu ale ţări din UE?

Potrivit Indicelui de Percepţie al corupţiei (IPC) calculat de  Transparency International (2020), România, alături de Bulgaria şi Ungaria se află pe primul loc între ţările UE cu cel mai ridicat  nivel al corupţiei din sectorul public. Corupţia cuprinde în general activităţi ilegale, care sunt ascunse în mod deliberat şi ies la iveală doar prin scandaluri, investigaţii sau urmăriri penale, astfel că până în prezent nu există niciun indicator care să măsoare nivelurile naţionale obiective de corupţie în mod direct şi exhaustiv. În consecinţă, un astfel de scor care măsoară percepţia corupţiei din partea populaţiei rămâne cel mai utilizat indicator de evaluare a nivelului corupţiei în ţările lumii. Acesta este un scor complex, creat pe baza unei agregări a mai multor sondaje şi evaluări ale corupţiei din diverse baze de date colectate de o varietate de instituţii de renume.

cluj fincrime platforma. foto fincrime

Infracţiuni de corupţie pe judeţele României la nivelul anului 2020. FOTO: https:// fincrime.net/en/platform/romania-map. Powered by Holisun

Locul 3 la economia subterană. „Campionii” sunt Cipru şi Grecia

Dar în ceea ce priveşte economia subterană?

Dacă ne referim la economia subterană, aceasta reflectă toate activităţile economice care sunt ascunse autorităţilor oficiale din motive financiare, de reglementare sau instituţionale. În mod simplist, economia subterană poate fi măsurată sintetic ca o sumă între munca nedeclarată (reflectată de salariile pe care angajaţii şi angajatorii nu le declară pentru a evita impozitarea sau reglementarea pieţei forţei de muncă) şi veniturile neraportate din afaceri (pentru a evita o parte din povara fiscală). 

Datele studiului Medina and Schneider (2020) care evidenţiază estimări ale nivelurilor de economie subternă realizate prin metoda MIMIC ((Multiple Indicator Multiple Cause) pentru 157 de ţări, reflectă pentru România un nivel al economiei subterane de aprox. 23% în PIB, ceea ce o situează pe locul trei între ţările membre UE după Cipru şi Grecia. În mărimi absolute, aceasta ar insemna că o valoare de aproximativ 50,6 miliarde de euro din economia României a fost derulată prin activităţi subterane, doar în anul 2020. 

Totuşi constatăm în timp niveluri în scădere în România, atât pentru corupţie cât şi pentru economiei subterană, ceea ce dovedeşte o eficienţă în creştere a metodelor de combatere a acestor infracţiuni adoptate de către organismele implicate în lupta împotriva criminalităţii economico-financiare din România. 

Locul 4 în UE  la spălarea banilor şi infracţiunile cibernetice

Spuneţi-ne despre spălarea banilor şi infracţiunile cibernetice.

Într-o definire generică, spălarea banilor este un proces prin care se dă o aparenţă de legalitate unor profituri obtinute ilegal de către infractori care, fără a fi compromişi, beneficiază ulterior de sumele obţinute. Din aceste considerente, cea mai utilizată şi agreata sursă de date privind măsurarea spălării banilor este sub forma unui indice care măsoară riscul spălării banilor (Basel AML) asa cum este acesta furnizat de Institutul Basel pentru Guvernare. 

Acest scor este construit pe baza a 14 indicatori agregaţi colectaţi din surse disponibile publicului, şi grupaţi pe patru categorii, astfel: Calitatea cadrului de reglementare privind spălarea de bani şi finanţarea terorsmului ;Riscul privind corupţia; Standardele de transparenţă şi raportare; Transprenţă în sectorul public şi responsabiliate ; Riscul politic şi judiciar. Riscul de spălare de bani variază între 0 (risc scăzut) şi 10 (risc ridicat) în domeniul spălării banilor / finanţării terorismului. 

În România,  valoarea scorului Basel AML pentru 2020 o situează pe locul patru între ţările UE cu cel mai mare  risc de spălare a banilor, după Malta, Ungaria şi Cipru. 

Dacă facem referire la infracţiunile cibernetice, la nivelul anului 2020, România se situeaza între primele patru ţări cele mai vulnerabile din UE la atacurile cybercrime, după Slovenia, Republica Cehă şi Bulgaria (Global Cybersecurity Index, 2020).

cluj fincrime platforma. foto fincrime

Evoluţia infracţiunilor economico-financiare în regiunea Transilvania, perioada 2010-2020. FOTO: https://fincrime.net/en/platform/romania-financial-damage-data. Powered by Holisun

Topul infracţiunilor din România  

 

Există anumite domenii economice mai predispuse către infracƫiuni de acest tip sau zone cu risc mai ridicat, aflate în atenƫia autorităƫilor din România?

 

Potrivit unui studiu derulat de membri ai echipei FINCRIME cea mai mare pondere a prejudiciului din infracţiuni investigate de organele de poliţie în România, în medie perioada 2011-2019 se întâlneşte în sectorul financiar (aprox 18% din total prejudiciu, urmat de sectorul construcţiilor (16%) şi industria alimentară (14%). Sectorul comerţului electronic este însă în vizorul organelor fiscale, controalele în acest sector intensificându-se foarte mult în ultima perioadă în contextul dezvoltării fără precedent a comerţului electronic indus de pandemia COVID-19, care a determinat ca efect direct o creştere extrem de accentuată, a fraudelor în mediul digital. 

Care sunt cele mai frecvente forme de crime financiare care se înregistrează in Romania?

Printre cele mai răspândite forme de criminalitate economico-financiară instrumentate de Poliţia Română remarcăm furtul  din societăţi comerciale (un număr de 10458 dosare soluţionate în anul 2020), înşelăciunea  (9080 dosare în anul 2020), evaziunea fiscală (7749 de dosare în anul 2020) şi infracţiunile de fals (peste 7639 dosare în anul 2020). Comparativ cu aceste tipuri de infracţiuni, remarcăm faptul  că  numărul infracţiunile de corupţie şi respectiv de spălare de bani se situează la mare distanţă (cu aprox. 653 de dosare de corupţie şi respectiv 138 de dosare de spălare de bani soluţionate de Poliţia Română în anul 2020).  

Cauzele nivelului ridicat de infracţionalitate din România

Care ar fi trei cele mai importante cauze ale nivelului ridicat de infracţionalitate economico-financiară din România si care ar fi măsurile prioritare pentru contracararea fenomenului infracţional?

După parerea noastră următoarele 3 cauze sunt determinante:

Cauza nr. 1: Calitatea redusă a guvernanţei publice. Mai exact, este vorba despre modul defectuos în care sunt percepute calitatea serviciilor publice şi civile şi gradul lor de independenţă faţă de presiunile politice, calitatea formulării şi implementării politicilor şi credibilitatea angajamentului guvernului faţă de astfel de politici,  modul în care este perceput statul de drept şi calitatea reglementărilor (birocraţia excesivă, numărul mare de reglementări, proceduri etc.). 

În cadrul Uniunii Europene, România se află la coada clasamentului, cu nivelurile cele mai reduse ale calităţii guvernanţei publice, generând o încredere redusă în stat şi in modul in care acesta furnizează servicii publice. De aici, gradul redus de neconformare la politicile statului inclusiv politice pe linia respectării legislaţiei financiare şi fiscale. România trebuie să promoveze mult mai accentuat creşterea încrederii publicului în justiţie şi administraţie, şi nu în ultimul rând implicarea societăţii civile în procesele decizionale. 

Cauza nr. 2:  Nivelul redus de educaţie financiară al populaţiei


Potrivit unui studiu România înregistrează cel mai redus nivel de educaţie financiară din UE. Ţările cu cel mai ridicat nivel de educaţie financiară sunt ţările din nord-vestul UE (Danemarca, Suedia, Olanda şi Germania) iar cele cu nivelurile cele mai reduse se regăsesc în sud-estul Europei (Grecia, Italia şi Portugalia, Romania).

În ceea ce priveşte educaţia cibernetică, România deţine printre cele mai reduse niveluri de educaţie cibernetică dintre ţările UE. Astfel, într-un studiu derulat de European Union Agency for Fundamental Rights (2020),  se arată că cetăţenii din Romania  sunt cei mai puţin preocupaţi de probabilitatea de fraudare a informaţiilor distribuite pe internet. Astfel, un procent de 34% dintre repondenţii cetăţeni români afirmă că nu sunt deloc preocupaţi de aceste riscuri, comparativ cu o medie de 55% la nivelul UE. De asemena, procentul populaţiei cel mai puţin  îngrijorate privind posibilitatea utilizarii  abuzive in mediul online a conturilor bancare, de credit / debit în următoarele 12 luni, este de 26% în România, comparativ cu o medie de 11% la nivelul UE. După acest criteriu, România se situează pe locul trei după Cipru şi Lituania, reprezentând ţările cu cetăţenii cei  mai puţin îngrijoraţi privind astfel de riscuri.

Rezultate similare privind existenţa unui grad extrem de redus de educaţie cibernetică sunt oferite şi de studiul Special Eurobarometer 499 (2020) . Astfel, potrivit acestui studiu cetăţenii din România sunt printre cetăţenii UE care nu ştiu unde să raporteze vreun posibil atac cibernetic. Astfel, un procent de doar 2% au cunoştinţă de existenţa vreunui website unde să raporteze astfel de atacuri cibernetice, comparativ cu o medie UE de 12%. De asemenea, doar 2% dintre cetăţenii români intervievaţi au raportat vreodată vreo infracţiune cibernetică sau orice alt comportament online ilegal (de exemplu atac cibernetic sau hărţuire online), comparativ cu 7% procentul mediu la nivelul UE. Şi din această perspectivă cetăţenii români dovedesc un grad redus de educaţie cibernetică, alături de cetăţenii din Portugalia care raportează un procnt similar de 2%.

Cauza nr. 3. Nivel de trai redus 


Studiile de specialitate ale membrilor echipei FINCRIME (Achim et al. 2021) evidenţiază faptul nivelul de dezvoltare economică reprezintă un factor semnificativ pentru angajarea în infracţiuni. Studiile noastre evidenţiază faptul că un nivel ridicat al nivelului de trai al populaţiei determină o reducere a nivelurilor de corupţie, economie subterană şi criminalitate cibernetică. În plus, constatăm că o creştere a dezvoltării economice şi durabile este legată de niveluri mai ridicate de spălare a banilor.

 Potrivit datelor Eurostat (2020), în anul 2020 cetăţenii din România prezintă cea mai ridicată rată a riscului de sărăcie dintre ţările UE, respectiv de 35,8%, fiind urmată de Bulgaria şi Grecia, în condiţiile în care media UE este de 21,9%. Aceasta înseamnă că 1 din 3 persoane din România prezintă venituri care le asigură um nivel de trai aflat sub limita pragului de sărăcie

Din categoria soluţiilor, educaţia în general şi în special educaţia financiară în special, trebuie să rămână principala pârghie care să conducă la ameliorarea tuturor performanţelor unei naţiuni. În contextul creşterii gradului de digitalizare a economiei, mai ales pe fondul impus de pandemia COVID-19, infracţiunile cibernetice au crescut într-un ritm alarmant, astfel încât o nevoie colaterala revine educaţiei cibernetice care ne va ajuta să ne protejăm mai bine datele personale şi banii noştri.

cluj fincrime platforma. foto fincrime


Evoluţia prejudiciului cauzat şi a celui recuperat, în România, perioada 2010-2019, Regiunea Transilvania. FOTO: https://fincrime.net/en/platform/romania-financial-damage-data. Powered by Holisun

Pe linia soluţiilor educaţionale, ce pot afla cei interesaţi de la workshopul care va avea loc în 16-17 decembrie?

În perioada imediat următoare, respectiv  în zilele de 16-17 Decembrie 2021 începând cu ora 16, va avea loc primul workshop al proiectului FINCRIME. Ocazie cu care cei interesaţi vor putea cunoaşte care sunt cele mai frecvente infracţiuni din domeniul economic,reglementările în domeniu precum şi metode specifice de protejare împtriva infractorilor.

Prima zi a evenimentului este dedicată prelegerilor unor membri ai mediului academic, specialişti din organizaţii guvernamentale, instituţii publice, judiciare şi de afaceri. Sunt invitaţi speakeri reprezentaţi ai structurilor manageriale din cadrul unor instituţii naţionale şi internaţionale cu rol de prevenire şi combatere a criminaităţii economic-financiare (ANAF, ONPCSB, Curtea de Conturi, Curtea de Apel Cluj, ASPAAS, CECCAR, DNSC, Colegiul Comunitar Tehnic de Justiţie Penală din Delaware USA, etc.).  A doua zi constă într-un workshop al studenţilor doctoranzi, cu prelegeri pe temele specifice de cercetare în domeniul criminalităţii economico-financiare. 

Deoarece evenimentul reuneşte specialişti de la diverse organisme angajate în lupta pentru prevenirea şi combaterea criminaităţii economico-financiare, se va crea astfel un cadru de discuţii şi schimburi de idei şi informaţii între aceste organisme şi publicul larg. Prezentările şi discuţiile vor evidenţia tendinţele generale ale tipurilor şi nivelurilor de infracţiuni economico-financiare din România, eficienţa măsurilor de prevenire şi combatere  acestora din perspectiva categoriilor de instituţii implicate, principalele cauze ale angajării în astfel de infracţiuni precum şi eventuale tipologii ale infractorului, eficienţa gradului de colectare a impozitelor în România comparativ cu alte ţări, rolul profesiei de expert contabil şi auditor financiar în mecanismele de prevenire şi combatere a fraudelor la nivelul entităţilor economice. Informaţii detaliate privind acest workshop se pot obţine de aici.

Cine este Monica Achim

Monica Violeta Achim este profesor universitar doctor şi conducător de doctorat în domeniulFinanţe la Facultatea  de Ştiinţe Economice  şi Gestiunea Afacerilor, Universitatea  Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. Cu o experienţă de peste 22 ani în mediul universitar, aceasta a publicatca autor şi co-autor, peste 130 articole ştiinţifice şi 24 de cărţi. 

Cea mai recentă lucrare dereferinţă a sa este cartea Economic and financial crime. Corruption, Shadow economy andmoney laundering, publicată în co-autor la editura internaţională Springer. În 2020 a obţinutPremiul pentru excelenţă în cercetarea ştiinţifică, la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea deŞtiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor, Cluj-Napoca, România, ca o recunoaştere arezultatelor obţinute din activitatea sa de cercetare. 

În mediul de afaceri activează în profesiileliberale de expert contabil, consultant fiscal şi expert judiciar, din această perspectivă fiindimplicată în soluţionarea de dosare aflate pe rolul Palatului de Justiţie, Cluj-Napoca. 

Vă mai recomandăm:


Sondaj. Corupţia, principalul motiv pentru care românii pleacă din ţară

Primăria Cluj va implementa sistemul anti-mită cu bani de la UE. Au existat două dosare răsunătoare de corupţie 

Cluj-Napoca


Ultimele știri
Cele mai citite