Lideri religioşi importanţi din Anglia iau atitudine faţă de problema romilor din Cluj. Aceştia îi cer primarului Emil Boc să „anuleze evacuarea forţată”
0
Lideri religioşi englezi, printre care arhiepiscopul de Wales, episcopul de Manchester şi Salisbury şi rabinul de Westminster, îi cer primarului Clujului, Emil Boc, să-şi schimbe politica faţă de romii din municipiu, după ce, scrie The Telegraph, aceştia au „fost scoşi din oraş şi forţaţi să trăiască pe o groapă de reziduuri chimice”.
Problema romilor de la groapa de gunoi Pata Rât din Cluj-Napoca ajunge iar în ziarele britanice, de această dată ei nu sunt prezentaţi ca „invadatorii” care vor cuceri Anglia, ci ca subiect de îngrijorare pentru mai mulţi lideri religioşi englezi. The Telegraph relatează, într-un articol publicat astăzi, că „mai mulţi lideri religioşi din Anglia – printre care arhiepiscopul de Wales, episcopul de Manchester şi Salisbury şi rabinul de Westminster – şi-au unit forţele pentru a-l convinge pe primarul Emil Boc să pună capăt segregării romilor de la Pata Rât”.
Ce solicită liderii religioşi englezi
"Ca un om credincios ce sunteţi, vă îndemnăm să conştientizaţi lipsa de umanitate a acestor acţiuni şi să faceţi demersuri pentru a reconstrui relaţiile cu comunitatea romă din oraşul dumneavoastră”, se arată în scrisoarea deschisă trimisă la iniţiativa Amnesty International şi semnată de liderii religioşi amintiţi.
Episcopul din St Albans, Alan Smith, a ridicat problema şi în Camera Superioară a Parlamentului Britanic. Biroul baronesei Warsi' (ministrul răspunzător cu drepturile omului şi cu relaţiile internaţionale) i-a răspuns acestuia că Ambasada Marii Britanii la Bucureşti monitorizează atent situaţia şi a ridicat probleme faţă de autorităţile clujene în timpul unei vizite efectuate pe 11 februarie. "Biserica ese una dintre acele instituţii care pot lua atitudine cu folos în legătură cu această problemă," a susţinut Arun Kataria, purtătorul de cuvânt al episcopului.
Citeşte aici întregul articol din The Telegraph
Problema romilor de la Pata Rât
Scrisoarea trimisă de Amnesty International se referă la cei 300 de romi evacuaţi, pe 17 decembrie 2010, de pe strada Coastei, aproape de centrul oraşului. Jandarmii şi poliţiştii locali au pus în aplicare o hotărâre de consiliu local prin care 56 de familii de romi, care locuiau pe această stradă în nişte colibe şi case dărăpănate pe care le-au construit fără autorizaţie pe terenul municipalităţii, au fost mutate la Pata Rât, groapa de gunoi a oraşului. Acolo li s-au pus la dispoziţie case modulare. Autorităţile au justificat mutarea de atunci în baza numeroasele reclamaţii ale vecinilor romilor de pe strada Coastei împotriva comunităţii de romi. În zona Pata-Rât trăiesc aproximativ 1.500 de persoane. 300 dintre aceştia provin de pe strada Coastei. Terenul eliberat a fost donat Mitropoliei Clujului care a ridicat aici un campus teologic. Precizăm că Pata Rât este o groapă de gunoi care nu este realizată pentru aruncarea reziduurilor chimice, aşa cum se arată în The Telegraph.
Despăgubiri de 2.000 de euro de persoană
Tribunalul Cluj a hotărât, printr-o sentinţă, că romii evacuaţi de pe strada Coastei în 2010, în preajma Crăciunului, să primească, de persoană, despăgubiri de câte 2.000 de euro. Decizia nu este definitivă. Aceştia au fost mutaţi în locuinţe modulare la Pata Rât, iar în locul unde au stat a fost ridicat un campus teologic de căter Mitropolia Clujului. Din decembrie 2010, pentru romi s-a luptat un ONG numit Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) care i-a reprezentat şi în instanţă. Reprezentanţii Biroului Mass-Media din cadrul Primăriei Cluj-Napoca au declarat să se va face recurs: „Sentinţa nu e definitivă, aşteptăm motivarea şi vom face recurs“.Procesul se judecă la Curtea de Apel Cluj.
Pe aceeaşi temă
FOTO Romii de la Pata Rât au adus gunoaie la Consiliul Judeţean Cluj
Gropa de gunoi a Clujului, „vedetă“ la BBC
Clujul are cel mai modern campus teologic din ţară. Investiţie de circa 30 de milioane de lei
Se încarcă comentariile...
