Ghid de oraş: cele mai interesante locuri unde poţi să-ţi petreci timpul liber la Cluj-Napoca
0
Întrucât astăzi începe primul weekend de vară, Adevărul vă recomandă câteva dintre cele mai interesante locuri unde vă puteţi distra în Cluj-Napoca. Printre acestea se numără cluburi, terase, cafenele, ştranduri sau destinaţii culturale.
Unul dintre cele mai interesante localuri din Cluj-Napoca se numeşte „Joben“ şi când intri în acesta ai impresia că eşti într-un roman SF de-a lui Jules Verne ori H.G. Wells. Un Zeppelin suspendat de tavan, o bicicletă zburătoare, un scaun electric, roboţelul Mo, ceasul cu elice, totul seamănă cu un decor de pe un platou de filmare. Roţite, roţi, suruburi şi piuliţe cât vezi cu ochii, tuburi, ceasuri, un Zeppelin prins de tavan, acestea sunt doar câteva dintre piesele care compun decorul unui local inedit numit „Joben“. Pub-ul e deschis de două săptămâni în Piaţa Avram Iancu din Cluj-Napoca şi interiorul seamănă cu o scenă de pe un platou de filmare al unei pelicule ştiinţifico-fantastice. Localul este amenajat în stilul numit steampunk. Acesta e un subgen al SF-ului şi ficţiunii speculative, devenit proeminent în anii 80-90 ai secolului trecut. „Lucrările încadrate în acest subgen, modelează o lume imaginară care şi-a însuşit cu desăvârşire utilizarea maşinilor cu abur. Stilistic subgenul este plasat in epoca victoriană engleză, dominat de numeroase invenţii asemănătoare cu cele descrise în romanele lui H. G. Wells şi Jules Verne“, explică, pe I love Cluj, citând de pe wikipedia, cei doi designer a pub-ului, Zoly Zelenyak şi Alexandru Tohotan. Piese din pieţele de vechituri La decorul din „Joben“ s-a muncit mai bine de jumătate de an, din vara lui 2013.
Localul Joben a fost inspirat de operele lui Jules Verne şi H.G. Wells
Clujul, în top 100 cele mai bune cluburi din lume
Clujul apare în top 100 cele mai bune cluburi din lume, conform prestigioasei reviste britanice DJ Mag, încă din 2009. Pentru al cincilea an consecutiv, clubul Midi apare în acest top. Club Midi a debutat în topul DJ Mag pe poziţia 57 în anul 2009, doi ani mai târziu ocupând locul 25, iar în 2014 se clasează pe locul 54, rămânând singurul club din Romania cotat printre cele mai bune din lume. Pe poziţii apropiate se află cluburi precum Space Miami sau Watergate Berlin, Club Midi fiind mai bine clasat faţă de cluburi precum The Warehouse, Tenax, Robert Johnson, Fuse, Tresor sau Arma 17. Line-up-ul ultimelor luni a incluse nume precum Ricardo Villalobos, [a:rpia:r], Lee Burridge, Tale of Us, Nastia, Pan-Pot, Nicole Moudaber, Sasha, Hernan Cattaneo, Steve Lawler, Nina Kraviz, Nic Fanciulli sau Dubfire. Clubul funcţionează într-o fostă fabrică de pâine şi a fost înfiinşat de trei tineri, Cristi Tomoioaga (cunoscut ca DJ Kid Chriss), Raluca Nicola şi Mihai Babii (cunoscut ca DJ Mihigh). Ideea deschiderii clubului a pornit de la pasiunea celor trei tineri pentru muzica electronică. „Am început ca ascultători şi colecţionari de muzică, apoi am devenit DJ. Am început să lucrăm la proiectul Midi din decembrie 2006 şi l-am finalizat în noiembrie 2007. Am participat la multe petreceri în străinătate şi atunci ne gândeam că ar fi frumos să găsim aşa un club şi în oraşul nostru”, a povestit Cristian Tomoioagă.
Casa Jazz te aşteaptă cu muzică live
Cafea pe ritmuri de jazz
Casa Jazz sau Casa Tauffer este o cafenea boemă din centrul Clujului, în Piaţa Muzeului, unde poţi asculta jazz, blues şi şansonete. Venirea verii aduce şi o terasă amenajată pe pietonalul din faţa cafenelei. Pereţii sunt decoraţi cu instumente muzicale, iar într-una dintre camerele localului este un pian. În serile de weekend, aici poţi asculta formaţii live. Localul continuă tradiţia începută de familia de tapiţeri germani Tauffer, în scolul al XIX-lea, care au folosit clădirea ca un loc important de întâlnire pentru crema societăţii clujene. Clădirea a găzduit unul dintre cele mai frecventate saloane literare ale Clujului. “Taufferii erau, foarte probabil, masoni. în casa lor a stat foarte mulţi ani şi Ioan Piuariu Molnar, primul profesor român de la Colegiul Academic din Cluj, care era francmason”, a precizat istoricul Tudor Sălăgean într-un articol despre Casa Tauffer publicat în Ziuda de Cluj. Istoricul a menţionat că pe atunci exista o grupare masonică radicală, “iosefiniştii”, care dorea continuarea reformelor împăratului Iosif al II-lea (1780-1790). “Gheorghe Banffy, guvernatorul, cel care i-a adus pe toţi la Cluj şi i-a protejat în epoca persecuţiilor, era conducătorul masoneriei din Transilvania. E posibil ca în clădire să fi funcţionat un templu masonic”, a adăugat Sălăgean.
Începe sezonul de ştranduri
În aşteptarea unui aqualand clujenii trebuie să se mulţumească cu ştrandul municipal „Sun”, care va fi deschis începând de astăzi. Acesta va funcţiona zilnic între orele 9.00-20.00. Tarifele vor fi următoarele: 6 lei/zi intrarea pentru copii până la 14 ani; 12 lei/zi intrarea pentru adulţi; 6 lei/şezlon + 5 lei garanţie; Pe parcursul zilei de vineri, 6 iunie 2014, intrarea va fi liberă. Cei care doresc să practice sport au mai multe variante. În cadrul complexului pot juca tenis de câmp şi de masă şi fotbal contra următoarelor tarife: 24 lei/oră – închirierea terenului de tenis de câmp; 12 lei/oră – închirierea mesei de tenis; 115 lei/oră – închirierea terenului de fotbal. Pentru terenul de fotbal, cei interesaţi vor avea şi posibilitatea de a achiziţiona abonamente lunare, în acest caz costul pe oră ajungând la 105 lei. Programul pentru închirierea terenurilor de sport va fi zilnic între orele 8.00- 22.00. De asemenea, complexul „Sun” mai are în incintă un magazin în care se comercializează produse de baie şi jucării pentru copii, dar şi o terasă unde clujenii se pot delecta cu îngheţată şi răcoritoare.
Grădina Botanica din Cluj-Napoca este una dintre cele mai frumoase din România
Grădina Botanică
Prin alte atracţii ale oraşului se numără Grădina Botanică, întinsă pe o suprafaţă de aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului. , grădina botanică, organizată după Unirea Transilvaniei cu România, în anii activităţii de aşezare pe temeiuri solide a universităţii clujene, a reuşit să se dezvolte în timp atât ca şi un obiectiv turistic clujean cât şi ca important spaţiu didactic şi ştiinţific din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Grădina conţine pe teritoriul său peste 10 000 specii de plante din toate colţurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic şi medicinal. Flora şi vegetaţia românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munţii Carpaţi, Banat, etc. Printre atracţiile grădinii se numără Grădina japoneză (o grădină în stil japonez cu un pârâu şi o căsuţă în stil japonez), Grădina romană cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care şi o statuie a lui Ceres, zeiţa cerealelor şi a pâinii, alături de plante cultivate care domină agricultura contemporană românească. Intrarea costă 5 lei.
Muzeul Etnografic
Parcul Etnografic Naţional “Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, primul muzeu în aer liber din România, a fost înfiinţat la 1 iunie 1929, ca secţie a Muzeului Etnografic al Ardealului, prin hotărârea Ministerului Cultelor şi Artelor. Parcul Naţional a fost recunoscut oficial prin Legea privitoare la organizarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei şi a Parcului Naţional din Cluj, publicată în Monitorul Oficial din 5 aprilie 1932. Întemeietorul parcului, etnograful Romulus Vuia, a optat pentru o formă de organizare în care unele gospodării rurale originale urmau să fie locuite de ţărani, antrenaţi în activităţi economice tradiţionale. Suprafaţa iniţială a parcului era de 75 de hectare. Acum pot fi văzute peste 50 de gospodării din diferite zone ale Ardealului, dar şi diferite instalaţii. Tarif întreg: 6 lei/persoană
Tarif redus: 3 lei/persoană (preşcolarii, elevii şi studenţii pe baza legitimaţiei vizate la zi, pensionarii)
Muzeul de Artă
Muzeul de Artă Cluj-Napoca este una dintre cele mai prestigioase instituţii muzeale cu profil artistic din România fiind nominalizat în anul 1997 pentru prestigiosul Premiu al Muzeului European al Anului- EMYA. Calitatea programelor culturale organizate a fost recompensată cu premii naţionale acordate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru expoziţiile Cultură şi artă armenească la Gherla (2003), Abodi Nagy Béla (2005) şi Avangarda din România în colecţii clujene (2007) precum şi cu distincţia acordată de Comitetul Român al ICOM pentru impactul asupra publicului a programului „De gustibus et coloribus…” (2010).
Galeria Naţională reprezintă expoziţia permanentă a Muzeului de Artă Cluj-Napoca realizată în 21 de săli de la etajul clădirii. Actuala paginaţie a Galeriei Naţionale etalează peste 200 de piese de pictură şi 18 piese de sculptură selectate din patrimoniul muzeului. Circuitul muzeal debutează cu o colecţie de icoane ortodoxe din Transilvania secolelor XVIII-XIX expuse alături de retablul bisericii catolice din localitatea Jimbor, judeţul Braşov, realizat în stilul goticului târziu (sec. XVI), cu influenţe renascentiste. Pe întreg parcursul expoziţional este evidenţiată evoluţia artei din Transilvania începând cu picturi ilustrative pentru arta timpurie a portretului din secolele XVIII-XIX semnate de Franz Neuhauser, Anton Bergman sau Mişu Pop, continuând cu viziunea expresionistă ale lui Nagy István si Aurel Popp şi focalizând asupra grupării artistice de la Baia Mare cu exponenţii Szolnay Sándor, Mikola András, Eugen Pascu, Kriszán János, David Jándi şi Ziffer Sándor. De asemenea, evoluţia artei în spaţiul ardelean, cu accente ale celei configurate în centrul artistic Cluj, este reprezentată de Elena Popea, Pericle Capidan, Tasso Marchini, Emil Cornea, Romul Ladea.
Artiştii români care prin activitatea lor au contribuit la constituirea unei arte naţionale reprezentative începând cu secolul al XIX-lea sunt ilustraţi cu opere semnate Theodor Aman, Nicolae Grigorescu (reprezentat atât de lucrările cu influenţe academice cât şi de cele care au rezultat ca urmare a evoluţiei artistice determinate de contactul cu colonia pictorilor de la Barbizon), Ion Andreescu, Ştefan Luchian (cu una dintre cele mai frumoase colecţii naţionale ale tablourilor sale cu subiect floral). Arta românească a primei jumătăţi a secolului XX este reprezentată prin lucrări semnate de Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiaţă, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, legaţi de evoluţiile artei europene nu numai prin opţiuni stilistice şi tematice ci şi prin contacte şi legături personale cu unii din cei mai notorii exponenţi ai acesteia. Conexiunile cu arta europeană sunt marcante în modul cel mai evident la artiştii care au evoluat sub semnul avangardei istorice, reprezentaţi prin opere semnate Hans Eder, Iosif Klein, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Mihăilescu, M. H. Maxy, Miliţa Petraşcu, Vasile Popescu. Intrarea în expoziţia permanentă costă 8 lei.
Citeşte
FOTO Un „Joben“ scos din romanele lui Jules Verne. Decorul aduce cu un platou de filmare SF
Clujul, într-un top al oraşelor de artă prezentat de New York Times
Se încarcă comentariile...
