Ce urmează pentru Legea pensiilor private, după decizia CCR. Explicațiile unui fost președinte al Curții
0Un articolul declarat neconstituțional de către CCR, în Legea care reglementează modul în care beneficiarii pensiilor private își vor putea retrage banii, va duce proiectul înapoi în Parlament, pentru a fi corectat. Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că singura șansă a inițiativei este reformularea sau renunțarea la acest articol.
Inițiativa care reglementează modul de retragere al banilor acumulați la fondurile de pensii private a picat testul constituționalității, judecătorii CCR considerând că un articol încalcă Constituția, „instituind o discriminare” în contextul excepției pentru pacienții oncologici, singurii care, potrivit proiectului, și-ar putea retrage sumele integral.
„Merge înapoi în Parlament, integral. Parlamentarii sunt obligați să se pună de acord cu decizia Constituțională. Trebuie să găsească o soluție în care să se satisfacă și pretențiile Curții Constituționale și să trimită din nou legea spre promulgare. (...) De regulă, din experiență vă spun, când declaram un text neconstituțional, Parlamentul nu se mai ocupa, obosea să pună de acord cu decizia și renunța la el. Ori renunța la toată legea, dacă era afectată toată legea. Dacă nu, renunța la textul respectiv. Deci textul care a fost declarat neconstituțional, ăla nu va mai fi”, explică fostul președinte CCR .
„O să dea în judecată fondul de pensii”
Discuțiile privind proiectul inițiat de Guvern și redactat de ASF s-au concentrat, încă de la început, pe modul în care este reglementată retragerea banilor după 17 ani de la termenul inițial. În spațiul public a atras atenția modificarea majoră care nu mai permite beneficiarilor să își retragă integral sumele acumulate, ceea ce a generat întrebări legate de constituționalitatea prevederii și de posibilele consecințe negative.
Argumentul Curții care arată că „nu este nesocotit principiul neretroactivității”, pentru că „nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei” este „discutabil”, punctează fostul președinte al CCR.
La momentul semnării contractelor, beneficiarii au fost asigurați că vor putea retrage integral sumele acumulate, ceea ce acum ridică riscul apariției unor procese împotriva administratorilor fondurilor de pensii private. „Oamenii vor ajunge în instanță ca să își recupereze banii. Vor da în judecată fondul de pensii”, avertizează fostul președinte al CCR.
Pentru o reformulare sau o decizie cu privire la eliminarea articolului, parlamentarii trebuie să aștepte însă motivarea CCR, care va indica exact motivele admiterii sesizării de neconstituționalitate.
Ce prevede proiectul
Potrivit legii, beneficiarii pensiilor private pot încasa maximum 30% din banii acumulați la pilonul II într-o singură tranșă, iar restul în plăți lunare timp de opt ani. O excepție majoră vizează pacienții oncologici, care pot retrage integral banii.
Într-un comunicat de presă, CCR arată că „nu este nesocotit principiul neretroactivității”, pentru că „nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei”. Totuși, excepția care le permite pacienților oncologici să retragă toți banii într-o singură tranșă „încalcă principiul egalității în drepturi”, instituind o discriminare „care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii”.
Prevederea este la articolul 55, alineatul 2, fiind introdusă în Senat, prima cameră sesizată, de senatoarele PNL Nicoleta Pauliuc și Gabriela Horga: „(1) Membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.
(2) Prin excepție de la alin. (1), bolnavul cu afecțiuni oncologice în condițiile prevăzute de Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, cu modificările şi completările ulterioare, poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică”, arată forma proiectului adoptat de Parlament.
Ce spun inițiatorii
„Articolul 55, alin.(2) a fost cel mai dezbătut din cadrul comisiilor Senatului. Am inițiat acest amendament, împreună cu doamna Pauliuc, pornind de la o realitate – speranța mică de viață a bolnavilor oncologici. Nu și-a dorit nimeni să existe vreo formă de discriminare pozitivă, așa cum nimeni nu își dorește să fie în situația unui bolnav de cancer”, subliniază Gabriela Horga, unul dintre inițiatorii amendamentului, pentru „Adevărul”.
Senatoarea explică în contextul deciziei CCR că o prevedere similară este deja în Codul fiscal, iar amendamentul formulat respectă și cerințele OCDE. „PNL a mai introdus în Codul fiscal prevederi, aflate în vigoare, pentru bolnavii de cancer – respectiv scutirea de impozit a indemnizațiilor pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice sau scutirea de CASS a bolnavilor de cancer, iar măsura nu a fost considerată discriminatorie, ci corectă, cunoscându-se drama pe care o trăiesc bolnavii de cancer și familiile lor.
Am elaborat amendamentul ținând cont și de recomandările OCDE, organizația permițând exceptarea de la regula generală, doar pentru cazuri excepționale, în ceea ce privește plata integrală a sumelor. Condiția OECD e simplă – excepția să nu devină regula”.
„Ne vom consulta cu specialiștii în drept constituțional, dar și cu reprezentanții sectorului medical, în scopul identificării celei mai bune soluții” - Gabriela Horga, co-inițiator al amendamentului
Inițial, amendamentul ar fi trebuit să curpindă bolnavii cu o speranță de viață mai mică de un an, însă legea ar fi riscat să fie mai neclară. „Amendamentul inițial propus de mine și de doamna Pauliuc cuprindea, pe lângă bolnavii de cancer, și bolnavii cu o speranță de viață mai mică de 12 luni. O variantă similară există în Regatul Unit al Marii Britanii. Din păcate, specialiștii în politici de sănătate ne-au spus că nu pot defini cu precizie bolnavul în stadiul terminal al bolii. Alți colegi senatori au propus variante precum „pacient cu comorbidități” sau care includeau un spectru mare de boli, care făceau ca excepția să devină regula. S-a renunțat, astfel, la a defini și alte categorii de bolnavi cu speranță mică de viață și au rămas în textul legii doar bolnavii oncologici”.
Deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii, astfel că parlamentarii vor relua proiectul. „Așteptăm motivarea CCR, pentru a putea începe corectarea Legii în Parlament. În condițiile în care doar art.55 alin.(2) a fost declarat neconstituțional, ne vom consulta cu specialiștii în drept constituțional, dar și cu reprezentanții sectorului medical, în scopul identificării celei mai bune soluții”, mai explică senatoarea Gabriela Horga, explicând că legea va fi reluată în procedură de urgență.
Se încarcă comentariile...
